Victorii pentru echipele maramureșene din Liga 3. Și în play-off, și în play-out - 2 ore în urmă
S-a stabilit ordinea pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale - 5 ore în urmă
În liceele din Baia Mare s-au desfășurat activități din cadrul programului PRO VIAȚĂ - 6 ore în urmă
Ediția cu numărul 25 a Festivalului de Cântec Francofon „Chants, sons sur scène – Qualif’ 2025” va marca sfârșitul lunii martie - 8 ore în urmă
Festivalul Primăverii Băimărene va avea loc și în acest an - 9 ore în urmă
Pasionații de artă sunt invitați să admire Expoziția de Arte Vizuale „60+” - 10 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (VIII) - 11 ore în urmă
Eleva Raysa Pop, din Baia Mare, s-a calificat la etapa națională a concursului „Parlez-vous francophonie?” - 12 ore în urmă
Performanță remarcabilă a sportivilor de la CSS Baia Sprie la Campionatul Național Școlar de Schi Alpin – Șuior 2025 - 13 ore în urmă
Bursierele Erasmus+ de la Centrul Universitar Nord Baia Mare, specializarea filosofie, transmit salutări de la Università degli Studi di Padova - 13 ore în urmă
Sâmbătă, în Suciu de Sus: PS Iustin va binecuvânta bustul părintelui protopop Florea Mureșan, mărturisitor în temnițele comuniste
Sâmbătă, 21 octombrie, de sărbătoarea închinată Sfinților Mărturisitori Ardeleni, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, va sluji la Parohia Ortodoxă Suciu de Sus, Protopopiatul Lăpuș.
După Sfânta Liturghie Preasfinția Sa va binecuvânta bustul părintelui protopop Florea Mureșan, mărturisitor în temnițele comuniste, care este așezat în vecinătatea bisericii.
Răspunsurile la strană vor fi oferite de membrii Grupului psaltic „Theologos”.
Florea Mureșan s-a născut în iulie 1907, în Cluj. În 1952 a început calvarul pentru el, în acea vreme fiind unul dintre preoţii ortodocşi de seamă din oraş.
Se remarcase prin râvna slujirii autentice a altarului, prin cuvânt de folos pentru sufletele pe care le avea în păstorire şi prin preocupările culturale.
Toate aceste calităţi l-au adus în conflict inevitabil cu autorităţile comuniste, care în perioada 1952 – 1953 l-au trimis în detenţie administrativă la Canal.
Dar această experienţă carcerală l-a marcat profund pe părintele Florea Mureşan, care în rugăciunile sale a promis că, dacă va supravieţui, va ridica un altar Domnului în semn de laudă şi mulţumire.
După eliberarea din 1953, părintele a fost refuzat la reîncadrarea în Cluj. A primit o parohie la Suciu de Sus, județul Maramureş.
Dar a avut şansa să-şi îndeplinească promisiunea, în locul numit „Breaza” ridicând un schit în numele Sfintei Treimi. Râvna sa pentru slujirea autentică a altarului a atras mulţimile dornice după vindecarea sufletului, ceea ce pentru regim constituia deja o problemă. Măsurile luate de autorităţile statului nu au întârziat să apară, în noaptea de 11 spre 12 iunie 1958 părintele fiind arestat din nou. I-au fost confiscate cărţile, socotite „mistice”, a fost acuzat de „propagandă duşmănoasă”, a fost umilit şi obligat să-şi ducă în spate „materialele delicte”, în doi saci pe care i-a cărat spre culmea Brezei, în timp ce era biciuit.
A fost condamnat la ani grei de închisoare şi trimis la Aiud, în 1961 trecând în ceata drepţilor, se precizează pe Fericiți cei prigoniți.
Așadar, Mănăstirea „Sfânta Treime” Breaza din Suciu de Sus a fost înființată de prof. dr. Florea Mureşan, fost profesor la Academia Teologică din Cluj, fost protopop al Clujului şi prigonit de regimul comunist, închis pe motive inventate.
După ce părintele Florea Mureşan a murit în închisoarea din Aiud biserica a fost incendiată, biblioteca distrusă, iar chiliile devastate. Pe locul mănăstirii, comuniștii au instalat o stână de oi, ca să profaneze locul.
În 1990, părintele Gavriil Burzo, paroh în Suciu de Sus, a pus piatra de temelie pentru reconstruirea mănăstirii, iar în 1991 a început lucrările. Biserica mănăstirii a fost târnosită în 19 iunie 2000, iar ctitorul ei a fost ridicat la rangul de Arhimandrit. Complexul mănăstiresc cuprinde acum o casă monahală, unde se află chiliile, o poartă clopotniţă şi un Altar de vară, din lemn de stejar, sfinţit la hramul din 2015.
L.C.H.