Canonul cel Mare la Catedrala Episcopală din Baia Mare - în urmă
Vasile Igna: O viață dedicată literaturii și culturii române - 25 minute în urmă
Aproape 400 de copii s-au înscris la expoziția-concurs „Flori cu șnur de mărțișor” din Vișeu de Sus - 44 minute în urmă
Voce puternică și carismă: Andrea Muj, maramureșeanca născută în Franța, a strălucit pe scena X Factor - 1 oră în urmă
Haos la Spitalul Județean Baia Mare - 1 oră în urmă
Elevii Colegiului de Arte Baia Mare vor participa la un workshop susținut de un profesor de la Universitatea din Salamanca, Spania - 2 ore în urmă
Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 14 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 15 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 17 ore în urmă
Săniuțele pe derdeluș au rămas o amintire
Iernile de altădată țineau din octombrie, noiembrie și până în martie. Ningea mult, motiv de bucurie pentru copii. Orice dâmb al satului era folosit ca derdeluș. Râsetele și chicotele copiilor răsunau pe dealurile înzăpezite iar urmele săniilor se desenau pe zăpada proaspătă. Săniuțele erau confecționate din lemn masiv, meșteșugite cu grijă de mâinile dibace ale bunicilor sau ale tâmplarilor din sat. Fiecare sanie era unică, cu șinele întărite de fiare bine bătute și șlefuite, pentru a aluneca pe omăt. Lemnul folosit era stejar sau fag, ca, sania să fie mai rezistentă. Unele aveau spătare sculptate iar altele păstrau simplitatea. Acele săniuțe pe derdeluș au rămas ca un simbol al copilăriei autentice, un semn al legăturii strânse dintre natură, simplitate și bucuria de a trăi.
Astăzi, cu schimbările climatice și ritmul alert al vieții, aceste imagini idilice par să se piardă în amintire. Totuși, pentru cei care le-au trăit, ele rămân un colț prețios de nostalgie, o invitație de a păstra vie această bucurie simplă de a reînvia tradițiile iernii autentice de altădată.
Lăcrimioara ZOTA