Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 5 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 6 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 6 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 6 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 6 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 6 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 7 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 10 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 11 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 11 ore în urmă
Sărutul, gestul de afecțiune și iubire este sărbătoritul zilei de 6 iulie
Ziua Internaţională a sărutului este celebrată, anual, la 6 iulie. A fost serbată pentru prima dată în 2006, în Marea Britanie şi, în decurs de câţiva ani, a devenit o sărbătoare internaţională. Scopul acestei zile este de a le da o ocazie în plus îndrăgostiţilor de a fi aproape unul de celălalţ dar şi de a evidenţia varietatea de sensuri pe care le are acest gest. Expresie a afecţiunii umane, sărutul trimite o cascadă de impulsuri prin neuroni şi eliberează un amestec de hormoni dintre care cei mai importanţi sunt oxitocina, care mediază relaţiile sociale, dopamina, cu rol în stimularea dorinţei, şi serotonina, ce contribuie la o stare de bine şi fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului). Sărutul reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi reduce reacţiile alergice.
Ca manifestare culturală, sărutul este prezent în foarte multe opere de artă. Constantin Brâncuşi a exprimat această formă a afecţiunii umane în seria de sculpturi „Sărutul”, precum şi în lucrarea monumentală „Poarta sărutului”. În pictură, sărutul a fost imortalizat, printre alţii, de Francesco Hayez (1859), Edvard Munch (1897), Pablo Picasso, Marc Chagall, Rene Magritte, Roy Lichtenstein sau Banksy.
Deşi interpretăm, de obicei, sărutul ca pe o formă de afecţiune şi, de cele mai multe ori, ni-l imaginăm în context romantic şi senzual, el poate fi şi un semn de respect, prietenie, salut, admiraţie, reconciliere, de intenţii pacifiste sau chiar un mod de a transmite norocul. În context religios, faţă de diferite obiecte de cult, sărutul exprimă devotament şi evlavie.
Lăcrimioara ZOTA