Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 31 minute în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 53 minute în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 14 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 16 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 16 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 17 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 18 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 18 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 1 zi în urmă
40% dintre alimentele din UE ajung la gunoi
La nivel mondial, aproape o treime dintre alimente ajung la gunoi, iar în Uniunea Europeană (UE) 88 de milioane de tone de alimente sunt irosite, adică 40% din totalul alimentelor. Media anuală a risipei alimentare din UE este de 173 kg pe cap de locuitor.
În condițiile în care se aruncă atâtea alimente, 55 milioane de persoane nu își permit o masă de calitate o dată la două zile (conform situației din 2014), iar 25 de milioane de copii europeni sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială – relevă date din 2015. Mai mult, 25% dintre copiii de vârstă școlară din Europa sunt deja supraponderali sau obezi, obezitatea fiind în multe cazuri o consecință a malnutriției; adică a alimentației inadecvate, care nu conține nutrienții necesari pentru ca organismul să se mențină sănătos.
„Costul risipei alimentare este uriaș, pentru că el include cheltuielile implicate în producerea alimentelor – cu energia, apa, transportul, îngrășămintele etc. – dar și pe cele asociate: emisiile de carbon, poluarea apei, degradarea solului și a ecosistemelor” – a subliniat eurodeputatul Daciana Sârbu, vicepreședinta Comisiei de Mediu din Parlamentul European (PE). Ea a mai arătat că risipa alimentară stimulează supra-producția ce aduce mari câștiguri concernelor din domeniul alimentar. Însă, în timp, această tendință diminuează capacitatea solului agricol de a furniza hrana în viitor, în condițiile în care populatia globului e în permanentă creștere.
În această conjunctură, (PE) a adoptat un raport care propune măsuri pentru reducerea cu 50% a risipei alimentare până în 2030. În acest sens, PE a propus soluții pentru facilitarea donațiilor alimentare catre bănci de alimente, scurtarea lanțului de aprovizionare sau utilizarea alimentelor expirate pentru obținerea de energie de biomasă, dar și eliminarea confuziei legate de etichetele ce precizează termenele de expirare a produselor alimentare.