Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 10 minute în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 12 minute în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 16 minute în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 20 minute în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 24 minute în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 1 oră în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 5 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 5 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 5 ore în urmă
Activitate de conștientizare la Școala „Ioan Mihalyi de Apșa” - 5 ore în urmă
De unde vine denumirea de „Podul viilor”. Puțini știu despre viile care se cultivau în Baia Mare
Puțini sunt cei care știu că pe dealurile dimprejurul Băii Mari, cu ani în urmă se cultiva viță-de-vie. În special pe versanții sudici, unde soarele și terenul nisipos erau optime pentru această cultură. Asta ar putea explica de unde vine denumirea de „Podul viilor”, din Baia Mare.
Jurnalistul Alec Portase scrie pe o rețea socială despre acest lucru și arată că în trecut, cei care cultivau viță-de-vie aveau, în general, o căsuță acolo, unde de regulă erau păstrate obiectele necesare prelucrării strugurilor. „Cei mai tinerei poate nu știu că pe versanții sudici ai dealurilor care mărginesc orașul Baia Mare, de la Piatra Virgină, Valea Roșie, Morgău, Berărie și până la Valea Borcutului, în trecutul nu prea îndepărtat, se cultiva vița-de-vie. Erau și mulți pruni și meri”, începe el.
De unde vine denumirea de „Podul viilor”
Apoi vorbește despre „casa viilor”, care era foarte importantă pentru proprietarii de vii. „Acolo, în vii, oamenii aveau case ale viilor, cu beciuri încăpătoare, butoaie și unelte, șitauă (presa pentru stors). Toamna, proprietarii de vii făceau vin (roșcă), pe care-l vindeau, în principal, minerilor de la minele Valea Roșie, Dealu Crucii și Săsar. Din mere și prune făceau, în bujdee, poame uscate. Nu prea se făcea horincă. (În lipsa cazanelor)”, mai spune el.
Terenurile cu vii, însă, au fost ocupate acum de case mari, zona pitorească fiind foarte ofertantă pentru potentații vremii.
O mărturie certă a acestor culturi de viță-de-vie arată de unde vine denumirea de „Podul viilor”, despre care autorul amintește în textul său.
„Puține vii mai sunt acum pe aceste dealuri. În locul lor s-au făcut vile, chiar dacă terenul este nesigur. Au rămas doar amintiri despre întinsele vii. Aceste amintiri sunt Podul Viilor (cel de peste râul Săsar), porțiuni dintr-un drum pietruit cu piatră de râu, vizibile la urcarea din Parcul municipal <Regina Maria>, ca și petece de vii. A rămas și această casă a viilor în arhiva mea cu imagini”, mai spune el, confirmând, astfel, de unde vine denumirea de „Podul viilor”.