Capela Jandarmeriei Maramureș și-a redeschis porțile după o lungă perioadă - 25 minute în urmă
Se dorește înființarea unui ansamblu de dansuri populare în Vișeu de Sus - 35 minute în urmă
Containere pentru colectarea textilelor uzate, amplasate în Sighetu Marmației - 1 oră în urmă
Informații de ultimă oră: Poliția olandeză publică imagini cu un suspect în cazul jafului de la Muzeul Drents - 1 oră în urmă
Un grup de elevi de la Școala „Dr. Victor Babeș” Baia Mare, pe podium la concursul național „Vocea ta e soluția”, organizat de Poliția Română - 1 oră în urmă
Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 12 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 12 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 13 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 13 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 13 ore în urmă
Moda care ucide. Zeci de angajați au murit în fabricile care produc celebrii blugi rupți
Fabricile moderne folosesc metode moderne pentru a obține aspectul uzat sau rupt al blugilor, însă unele, chiar branduri celebre, încă folosesc mâna de lucru ieftină din țări sărace, unde acest aspect al blugilor se obține prin metoda sabrării. Potrivit studiilor, această metodă care folosește șlefuirea cu nisip, produce o boală profesională precum a minerilor, și anume silicoza.
„Sablarea presupune propulsarea unui jet de nisip la presiune ridicată pentru a îndepărta pigmentarea țesăturii. Această operație se ralizează fie într-o cabină – sablare mecanică – fie folosind un fel de tun – sablare manuală”, explică dr. ing. prof. univ. Ioan Bud, de la Universitatea Tehnică Cluj Napoca.
Silicoza este o boală incurabilă ce afectează plămânii, din cauza prafului care este inhalat de muncitori.
Praful care produce silicoza, utilizat la sablarea blugilor
Profesorul mai spune că expunerea la praful de silice crstalină (cuarț sau nisip cuarțos), cel folosit la sabalarea (sau șlefuirea) blugilor produce această boală.
„Pulverizarea nisipului expune lucrătorii la praf sclerozant, care intră în organism pe căile respiratorii, provocând leziuni asupra acestora. Această boală a fost studiată în rândul minerilor, cu mult timp în urmă”, explică profesorul.
„Organismul are capacitatea de a elimina o anumită cantitate de praf prin diferite forme, însă problema pentru sănătatea noastră o reprezintă expunerea şi inhalarea unei cantități mai mari decât cea pe care organismul o poate elimina, în special cel sclerozant, conduce la afectarea plămânilor”, mai spune el.
Ioan Bud mai arată că praful cel mai nociv este dat de forma cristalină a silicei (cu boala silicoză) şi azbestul (cu boala azbestoză).
47 de tineri muncitori au murit de silicoză
În Europa, sablarea cu nisip a fost interzisă de mai mulți ani, însă în Turcia a mai fost permisă până în 2009. Utilizarea acestei metode a fost interzisă după numeroase proteste ce au avut loc, iar în Franța s-a dus o adevărată campamie împtriva ei, folosind logo-ul „Il est mortel, ce jean” (Acești blugi sunt mortali, n.r.).
Chiar dacă metoda a fost interzisă și în Turcia, majoritatea branduri care o foloseau și-au continuat producția în țări precum Bangladesh, Cambodgia, China etc., unde sablarea este încă utilizată.
Deși sunt date că metoda sablării se mai practică în unele țări clandestin, există unele branduri care au înlocuit sablarea cu metode ce folosesc ozon, lumină sau laser.
Un studiu a arătat că, deși boala apare după zeci de ani de expunere la acel praf, muncitorii din Turcia, majoritatea tineri sub 25 de ani, au dezvoltat boala în mai puțin de trei ani de muncă. Studiul mai arată că au murit 47 de muncitori din această cauză, iar alți 1.200 au făcut silicoză.