Reprezentantul german a venit la negocieri cu protestatarii de la Weidmuller

Protestul angajaților societății Weidmuller din Tăuții Măgherăuș, a avut un larg ecou nu doar în județ sau în țară, ci și în patria investitorului, Germania. Așa că nu a surprins întâlnirea cu părțile implicate, ce s-a desfășurat la Prefectura Maramureș. Au participat Thomas Kipke, reprezentantul Weidmuller la nivel global, conducerea companiei din Tăuții Măgherăuș, reprezentanți ai sindicatului Sindicatului Weidmuller Interface România (SWIR), liderul Cartel Alfa, Florin Hossu, reprezentanți ai salariaților, ai ITM și AJFP. Dialogul  – la care presa nu a avut acces – a fost  moderat de prefectul Vasile Moldovan.

Prins în ofsaid cu o declarație, Florin Hossu n-a mai fost atât de incisiv

Florin Hossu a explicat că o declarație a sa –  considerată de către reprezentanții  Weidmuller că ar fi afectat imaginea firmei – a pornit de la informații transmise de către unii angajați. ”Am fost sunat în seara zilei de 14 februarie, când mi s-a spus că, în jurul orei 14.00, oamenii au oprit lucrul pentru că nu s-au mărit salariile. Apoi a venit un alt telefon similar. Ulterior, m-a contactat și liderul sindical, care a spus că că bruturile au crescut cu procentul corespunzător transferurilor contribuțiilor sociale, dar că oamenii nu sunt mulțumiți de net”. Florin Hossu și-a cerut scuze pentru asta. Dar, în acest context, incisivul lider sindical a fost mai potolit în apărarea angajaților. El a acceptat ideea că protestul angajaților de la Weidmuller  nu s-ar  încadra în parametrii  legali, deși nu a fost vorba de o grevă  organizată  (sindicală – de către sindicatul reprezentativ, ori nesindicală – de către reprezentanții salariaților), chiar subliniind ideea că a fost vorba de o grevă spontană. Aceasta e definită de lege ca fiind ”ocazionată de situații ad-hoc, imprevizibile și fără declararea grevei de avertisment”. Iar pentru astfel de situații legea nu prevede un anumit calendar al desfășurării, căci atunci s-ar contrazice ideea de spontaneitate

Recomandare pentru reluarea activității

”Pe 15 februarie am vorbit cu oamenii și le-am spus că există pericolul ca, la un moment dat, să fie găsite persoane responsabile de această acțiune și nu e de dorit imputarea unor sume. Le-am recomandat salariaților să înceapă activitatea, chiar dacă vom continua protestul cu greva japoneză cu banderole pe braț” – a spus Hossu.  El a arătat că reprezentantul german s-a arătat deschis dialogului, acesta fiind motivul pentru care se află în România, și că vor avea loc întâlniri cu reprezentanții sindicali și cei ai salariaților pentru a putea liniști lucrurile.  Liderul Cartel Alfa crede că unele dintre revendicările angajaților vor fi rezolvate foarte repede, dar în privința majorărilor salariale lucrurile sunt de durată, deoarece ”trebuie consultat patronatul din Germania, dacă există premisele unei creșteri salariale”.

Norme sufocante – susțin angajații

Reprezentantul SWIR, Câmpan Bianca, s-a referit și la alte revendicări, care nu sunt de natură financiară, dar care au contribuit la protestul spontan. Angajații s-au plâns că normele au crescut (încă din vara anului trecut), într-atât de mult, încât sunt foarte greu de realizat, lucru ce îi stresează pe lucrători (chiar afectându-le productivitatea) și se repercutează negativ asupra salariilor.

Dragoș Năcuță, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureș, a declarat la ieșirea de la discuții: ”Vom verifica aspectele legate de raporturile de muncă și sănătate și securitate în muncă pentru că sunt niște solicitări despre care oamenii spun că nu au fost rezolvate de către conducere. Vom face verificări dacă au existat venituri sub salariul minim pe economie și cu privire la normarea muncii pentru că persoanele care au făcut grevă au spus că e aproape imposibil să-și facă norma, ceea ce pune în pericol venitul minim garantat. Acesta este punctul de vedere al salariaților. Vom verifica”.

Comunicarea, bat-o vina

Chiar dacă, într-un comunicat oficial, conducerea de aici a precizat că va întreprinde „acțiunile legale prevăzute de dispozițiile legii 62/2011”, Thomas Kipke pare dispus la convenirea unei formule de recuperare a producției nerealizate în timpul grevei spontane. El a lăsat să se înțeleagă că, aici, conducerea nu a adoptat cea mai bună formulă de comunicare, lucru ce a condus la escaladarea conflictului. Reprezentantul german s-a arătat deschis dialogului, precizând că acesta e motivul pentru care se află în România, și că vor avea loc întâlniri cu reprezentanții sindicali și cei ai salariaților, pentru a putea liniști lucrurile. E un loc în care s-ar putea aborda – în scris, după cum recomanda prefectul – și subiectul revizuirii normelor, un obiectiv cu mai mari șanse de reușită decât mărirea salariilor.

Una peste alta, protestul de la Tăuții Măgherăuș a arătat că angajații nu sunt doar „niște sclavi pe plantație”, că vocea lor  se poate face auzită și că apar și urechi dispuse să o asculte