Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 5 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 6 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 6 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 6 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 6 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 6 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 7 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 11 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 11 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 11 ore în urmă
Suciu de Sus, gazda evenimentului „Joc la Șură”; Suceni, lătureni, dar și oaspeți din zone mai îndepărtate au scos din lada de zestre straiele cele mai frumoase
În duminici și-n sărbători, în majoritatea satelor se organiza joc. La fel s-a întâmplat și duminică, 12 septembrie, în Suciu de Sus. Localitatea a fost gazda evenimentului „Joc la Șură”, organizat de Teleleu din Maramureș și Ansamblul Folcloric Național Transilvania .
Suceni, lătureni, dar și oaspeți din zone mai îndepărtate au scos din lada de zestre straiele cele mai frumoase și au venit să petreacă împreună.
„Pe perioada verii, jocul se organiza în curtea sau în șura unui sătean, iar iarna într-o casă unde participa toată suflarea satului: de la preot, învățător și până la cei mai mici copii, care încercau să prindă de pe margine tainele jocului.
Fetele umblau în grupuri prin mijlocul satului sau în preajma uliței unde avea loc jocul și așteptau să fie chemate de feciori, pentru că singure nu puteau intra în joc. Pe lângă tineretul care participa la joc, se mai adunau și femeile din sat. Unele aveau la joc fete sau feciori, altele nepoți și nepoate. Erau și femei care veneau doar „de dragu’ de a se uita” și care memorau toate gesturile și strigăturile din joc, dar și care cu care joacă. Jocul dura câteva ceasuri cu scurte pauze, după care fetele erau conduse acasă de feciori „înainte de sfințâtu’ soarelui”. Obligatoriu era ca fata să meargă la joc cu draguțu’ sau cu un verișor” – explică cei de la Centrul de Informare Turistică Târgu Lăpuș.