Simpozionul „Mihai Eminescu și vocația enciclopedismului”, la Biblioteca „Petre Dulfu” - 1 oră în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna ianuarie-TEREZIA FILIP - 2 ore în urmă
Fără vize pentru SUA, din 31 martie 2025 - 13 ore în urmă
Marea aliniere a planetelor, fenomen astronomic rar la începutul anului 2025 - 13 ore în urmă
Huberta – proză scurtă de Marian Ilea (I) - în urmă
Încă o zi liberă pentru bugetari, în 2025 - 1 zi în urmă
Duminică seară, de vizionat „Pictorul de pancarte” de Marian Ilea, la Teatrul Ararat - 1 zi în urmă
Artistul Paul Surugiu (Fuego) va concerta la începutul primăverii, la Baia Mare - 2 zile în urmă
Activitate a elevilor Liceului „Emil Racoviță,” dedicată marelui poet Mihai Eminescu - 2 zile în urmă
O nouă acțiune de căutare-salvare a Salvamont Maramureș - 2 zile în urmă
Piese din paleolitic/mezolitic făcute din piatră de pe Valea Morii din Vişeu de Jos
În cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”, derulat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, în colaborare cu Institutul de Arheologie ,,Vasile Pârvan” din București s-au efectuat la final de vară noi cercetări arheologice. Din colectivul de cercetare au făcut parte: Marius Ardeleanu, Dan Pop (Baia Mare), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei, Cătălin Nicolae (București) și Raluca Pop (voluntar).
„În perioada 2012-2018, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) au fost identificate, în urma cercetărilor, mai multe staţiuni arheologice: Vârful Ştiol (la altitudinea de 1.540 m), Pasul Prislop (1.395 – 1.456 m), Poaiana Știol – stâna Ştiol (1.520 m), Podul Prelucilor (1.568 m), Coasta Plaiului – stâna Gropşoare (1.568 m), Gura Obcinii (1.475 m), Tarniţa Sălăşimuri / Sălăşinuri (1.540 m), Dealul Corobaia (1.230 m), Preluca Căprioarei (1.601 m) şi Valea Ursului sau Izvorul Ursului (1.380 m). În toate staţiunile menţionate au fost descoperite exclusiv piese litice (piatră) care au fost confecţionate în cea mai mare parte din silicolit nodular din calcar cu diferite culori, cel mai frecvent fiind silicolitul negricios, dar şi din silex de Prut/Nistru. Acestea pot fi încadrate cronologic într-o perioadă relativ lungă de timp, în epoca paleolitică şi/sau mezolitică (circa 20.000 – 8000 î.Chr.)”, informează reprezentanții muzeului.
Astfel, cercetările de teren din acest an au avut ca principal obiectiv identificarea surselor de materii prime din care au fost confecţionate uneltele de piatră cioplită descoperite în staţiunile amintite. S-au cercetat mai multe văi din vecinătatea acestora – Sânţioaiei, Birţului, Vâlcănescu, Bârjab, Moştina, Bila, Şesuri, Izvorul Ursului etc – și s-a constatat că materia primă nu provine din vecinătatea Pasului Prislop. Aria de cercetare arheologică a fost extinsă apoi spre văile dinspre est (pe Valea Ţibăului, comuna Cârlibaba, județul Suceava) şi spre vest pe Valea Morii şi Valea Bocicoelului la confluenţa cu Valea Vişeului din Vişeul de Jos.
„Analiza macroscopică a materialului descoperit pe Valea Morii din Vişeu de Jos ne determină să considerăm (până la efectuarea analizelor microscopice) că o parte din artefactele descoperite în siturile amintite au fost realizate din pietre ce se găsesc pe această vale. O atenţie deosebită a fost acordată şi vestigiilor arheologice recente din Primul şi al Doilea Război Mondial de pe Dealul Bradului. Au fost completate, prin desene şi fotografii aeriene, documentaţiile privind o serie de construcţii din Pasul Prislop, drumul lui Mantz şi Fântâna Stanchii”, mai precizează cei de la Muzeul de Istorie.