Conferințele filosofice de la Baia Mare – „o sărbătoare a ideilor și a spiritului” - 2 ore în urmă
Maramureșeni prezenți la șezătoarea „Din lada de zestre a satului”, organizată la Mănăstirea Ortodoxă „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca - 5 ore în urmă
Teatrul de vară din Baia Mare a intrat în reabilitare - 6 ore în urmă
CCR respinge contestațiile și validează decizia BEC, legat de candidatura lui Călin Georgescu - 7 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Cum s-a schimbat generația 2010 și de ce sănătatea mintală a tinerilor este în criză? - 7 ore în urmă
A fost inaugurată camera salină din cadrul Spitalului Orășenesc Târgu Lăpuș - 11 ore în urmă
În februarie: Record de vizitatori la Muzeul de Mineralogie; Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” a fost atracția principală - 11 ore în urmă
Marcel Mureșan, mesaj pentru artistul Ioan Marchiș cu ocazia aniversării - 11 ore în urmă
Îndrăgita artistă Angela Buciu, noul cetățean de onoare al județului Maramureș - 12 ore în urmă
Acțiune de salvare în Munții Maramureșului: doi cetățeni ucraineni, recuperați în condiții extreme - 12 ore în urmă
Tezaur roman excepțional, descoperit de arheologi amatori în Remetea Chioarului (GALERIE FOTO, VIDEO)
Trei prieteni – Vlad Sarmași, Vasile Ovidiu Papuc (din Valea Chioarului) și Lucian Onea (din Fersig) au o pasiune comună: detectoarele de metale, pe care le dețin în mod legal. Sunt un fel de arheologi amatori. Fac și expediții speciale pentru detecție, dar își iau instrumentele și când ies la iarbă verde. Știind că Tara Chioarului a fost o zonă tampon între Imperiul Roman și dacii liberi sperau să găsească niscaiva urme. E drept că printre performanțele lor s-a numărat mai întâi una ceva mai contemporană: în 21 mai, la o adâncime de circa 10 cm, au găsit verigheta de aur pe care Nuțu Sarmași o pierduse în pădure, în urmă cu 15 ani.
Lovitura din 1 iulie
Însă au dat lovitura în prima zi din iulie, în zona împădurită a comunei Remetea Chioarului. La o adâncime de circa 30 de cm, pe o rază de trei metri, au găsit 20 de monede din argint întregi și alte câteva fragmente, dar și un vârf de suliță din fier. Și-au prezentat descoperirea pe facebook, anunțând chiar de duminică faptul că a doua zi vor preda ”comoara” la primărie, lucru care s-a și întâmplat. Iar dacă ei au respectat legea, la fel a făcut și primăria, care a predat ”comoara” Direcției de Cultură și Patrimoniu Cultural. Mai departe aceasta a ajuns la Muzeul de Istorie și Arheologie. Monedele au în jur de 3,5-4 grame și ar avea o vechime de 1800 de ani.
Descoperire apreciată de arheologi
La un prim contact cu monedele descoperite, arheologul Marius Ardeleanu consideră că avem de-a face cu o descoperire foarte importantă: ”Aceste monede cu Împăratul Hadrian sunt cele mai timpurii. Știm că este Hadrian pentru că scrie toată titulatura imperială: Hadrianus Augustus. Este un tezaur excepțional pentru că provine dintr-o zonă în care nu se cunosc descoperiri din această epocă. Practic, umple un gol în istoria Maramureșului”. Dincolo de valoarea lor istorică, Marius Ardeleanu a vornit și despre valoarea lor practică, în timpurile încare acești denariau circulat: ” În secolul al II-lea după Cristos, cu acești bani se puteau cumpăra de pildă, cam 40 de kg de pește,vreo 22 de kg de carne, 10 litri de vin foarte bun sau vreo 3 perechi de încălțări”.
Se intenționează ca, după conservare, tezaurul să fie expus în Muzeul de Istorie și Arheologie.
Foto și video: facebook.com/ lucian.onea/Vasile-ovidiu Papuc/vladsarmasi