Proiectul Catehetic „Moștenitorii credinței ortodoxe strămoșești din Dumbrăvița Maramureșului” a ajuns la final - 4 minute în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca – pildă de multă nevoință prin adâncă și nesfârșită pocăință - 29 minute în urmă
„Comoara Iepurașului” îi așteaptă pe cei mici la Satulung - 59 minute în urmă
Târgul de Florii – Meșteri și Meșteșuguri Tradiționale Maramureșene va avea loc în Baia Mare - 2 ore în urmă
Concert de pricesne și muzică religioasă „Din suflet de creștin” - 3 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (X) - 4 ore în urmă
Se organizează vernisajul expoziției de pictură „Armonii de primăvară” - 4 ore în urmă
Actor, regizor și realizator de emisiuni, la o dublă lansare de carte - 6 ore în urmă
Atenționare de călătorie de la MAE - 7 ore în urmă
”Zidul galben” și 15 bilete pe secundă - 7 ore în urmă
Tezaure arheologice ale Oarței de Sus
Localitatea Oarța de Sus este situată în sud-vestul județului Maramureș, la poalele dealului Măgura. Satul a rămas în analele istoriei prin participarea locuitorilor la lupta pentru emanciparea națională și unirea cu patria-mamă, sub comanda lui George-Pop de Băsești.
Faima localității s-a făcut cunoscută datorită descoperirilor arheologice, bogate și variate.
În anul 1969 au fost descoperite urme de locuire din perioada neoliticului și eneoliticului, din perioada de tranziție spre epoca bronzului și din epoca dacică. Descoperirea cea mai importantă, datată din perioada bronzului este sanctuarul de la Oarța de Sus, cu gropi care au folosit la depunerea de sacrificii umane și de animale. S-au mai găsit găsit obiecte de metal ( aur, argint, bronz), ceramica, piese de os și de piatră.
Comori din Țara Codrului
Tezaurul de denari romani a fost descoperit datorită unei localnice care a găsit trei monede de argint. Săpăturile au inceput in anul 1985, fiind scoase la lumină un număr de 307 de monede.
33 tumuli – piramidele dacice
Reprezintă descoperirea cea mai impresionantă. Tumulii se găsesc sub forma unui arc solar și adăpostesc mormintele regilor daci din acea zonă. În această localitate au trăit dacii liberi, aceasta fiind situată la 39 de km de Porolissum, granița dintre Dacia ocupată de imperiul roman și zona liberă, neocupată de cotropitori.
Movila de pământ sau de piatră care poartă numele de tumul este de formă conică sau piramidală, ridicată deasupra unui mormânt, având rol de protecție.
Piramidele s-au păstrat bine, fiind lucrate cu pamantul argilos din zonă. Tumulul trebuia construit din timp pentru a fi terminat înaintea morții vreunui rege.
Profesorul de istorie din localitate, Traian Rus a făcut studii aprofundate de-a lungul anilor, ajungând la concluzia că dacii aveau un nivel ridicat de cunoaștere în ceea ce privește construirea acestor tumuli.
Lăcrimioara ZOTA