Se lansează Cenaclul „Rivulus Dominarum” - 1 oră în urmă
Viorica Marincaș, noul președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Maramureș - 1 oră în urmă
Ziua Națională a Lecturii, celebrată la Liceul „Ioan Buteanu” prin proiectul „Întâlnire pe nevăzute cu o carte” - 2 ore în urmă
„Târg de mărțisor” organizat în Târgu Lăpuș - 2 ore în urmă
Îndrăgita artistă Oana Font își serbează ziua de naștere - 2 ore în urmă
Revolta care zdruncină armata rusă - 3 ore în urmă
„Tu eşti scriitor, iar problema e cine are nevoie de tine”. Interviu cu Marian Ilea (I) - 3 ore în urmă
Capelele de rugăciune din Băiuț – puterea credinței - 3 ore în urmă
Ziua Națională a Lecturii va fi marcată și la Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» - 3 ore în urmă
Asociația Esperando va sărbători Ziua Îndrăgostiților cu un carnaval tematic - 3 ore în urmă
Vârstă onorabilă: Gheorghe Ionuţi din Fărcaşa împlinește azi 103 ani
Azi, 20 iulie, Gheorghe Ionuţi din Fărcaşa împlinește venerabila vârstă de 103 ani.
În urmă cu trei ani, de centenar, a avut parte de o frumoasă surpriză din partea administrației locale. La înmânarea diplomei de onoare, Gheorghe Ionuți a fost înaintat la gradul de „căpitan în retragere”.
Pe badea Gherghe l-am vizitat și acum cinci ani, la aproape 98 de ani. Atunci ne-a spus povestea vieții lui.
„Aşa de bine îmi pare că am trecut prin toate… am fost copil sărac, apoi am fost servitor la bocotani, am mers în război, după aia m-am căsătorit şi am avut copii. Le-am văzut şi m-am descurcat în toate. Slugă am fost patru ani, doi în Sârbi şi doi aici în Fărcaşa. N-am stat în curăţenie în casă, ci în grajd cu animalele. Acolo am avut pat. După aia am împlinit 20 de ani şi m-am dus în armată. Să ştiţi că omul nu moare de muncă, în veci n-am fost beteag. N-am nici fumat. De băut, am băut câte un păhăraş de palincă, da n-am întrecut niciodată măsura.
Am participat la al Doilea Război Mondial şi am fost rănit. Am luptat la Cotul Donului împotriva ruşilor, eu am fost militar la unguri, că atunci o fost ungurii aici. Am căzut jos în ziua de Sfântă Mărie, în 1942. M-o rănit rău, am fost puşcat în mână, iar trei coaste nu am, mi le-o tăiat doctorii. Am stat în spital la Budepasta un an”, a povestit bătrânul.
L-am întrebat atunci cum i se pare traiul de acum în comparaţie cu ce dânsul a trăit.
„Pentru mine acum nu e uşor, că-s bătrân, da’ tinerii au amu’ lumea pe mână. Să fi avut eu lumea asta în timpul meu…Eu am lucrat în mina de la Baia Sprie în timpului comunismului. 18 ani am lucrat acolo, la 300 metri în pământ. A fost greu, am văzut fundul pământului. Acum am pensioară bunişoară de acolo.
Nu am fost un om betegos, am fost sănătos toată viaţa. Un singur bai am avut, mi-o plăcut femeile tinere, dar tot mai dragă mi-o fost a mea. Anuca mea, da’ o murit săraca. Supărare mare… ea o fost mama casei. În cimitir l-o pus pe altul lângă ea şi de le-am spus să-mi lase mie loc. Acum abia aştept să mă duc la baba mea, atâta dorinţă mai am”, a mărturisit bătrânul, cu lacrimi în ochi.
Îi dorim la mulți ani cu sănătate! E mare lucru să trăiești atât de mult.
Fotografia de sus a fost realizată în 2020, la împlinirea vârstei de 100 de ani.
L.C.H.