Geo Ionuț Filip de la Colegiul de Arte Baia Mare, premiat la Festivalul-Concurs Național ”Gelu Stan” - 3 ore în urmă
Mucenicii Dubai – Deliciul exotic care reinventează tradiția românească - 4 ore în urmă
„Muzicanții din Chioar”: Se dorește înființarea unei mici orchestre formată din copii talentați - 5 ore în urmă
Florin Piersic, emoție și aplauze la revenirea în sala de teatru - 6 ore în urmă
Mircea Eliade: O viață dedicată cunoașterii și spiritualității - 9 ore în urmă
Giulești și Ocna Șugatag își clarifică limitele administrative - 11 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș - 11 ore în urmă
Ziua Internațională a Femeii la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie - 12 ore în urmă
Peste 700 de case din Borșa, reabilitate termic pe bani europeni - 12 ore în urmă
Flori din partea Asociației Filantropia Maramureșeană pentru doamnele internate la Spitalul Județean și Spitalul de boli infecțioase din Baia Mare - 13 ore în urmă
Ziua celor 40 de Mucenici; Obiceiuri și credințe populare în Maramureș
Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.
Sărbătoarea s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională: Mucenicii. În ziua Mucenicilor, în credința populară, se deschid mormintele și porțile Raiului, iar gospodinele fac, în cinstea sfinților, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau brădoși. În mod tradițional, în timp ce femeile fac 40 de mucenici de sărbătoare, bărbații beau 40 de pahare de vin.
„Această sărbătoare solară și agrară ne trimite cu gândul atât la Anul Nou din antichitate, ce se sărbătorea la 1 martie, dar și la echinocțiul de primăvară. Cercetătorii au subliniat ca trăsătură a acestei sărbători ofrandele specifice. „Colacii de felurite forme, unele foarte vechi, precum cei în formă de opt, plăcintele, colăcuții numiți pupi, fac parte din categoria ofrandelor vegetariene consacrate unor zeități.
„Când se făcea claca demult, la o femeie la care i-o murit bărbatu’, mergeau oamenii s-o ajute cu carele şi femeia făcea patruzeci de plăcinte şi le dădea la tăţi bărbaţî să mănânce, de Patruzăci de Sfinţi”.
„Ne punea mămuca să facem patruzeci de mătănii pentru fiecare sfânt. Şi-a nost copil o făcut. Faceţi, dragu’ mamii, că asta nu-i rău s-o faci la tot sfântu’. Şi să făceau şi patruzeci de turte. Făcea câte o femeie bătrână, patruzeci de pancove. Ieşeam de la şcoală şi sta acolo lângă drum şi da la copii, la patruzeci de copii. Se dă aşa pântru tăt sfântu’, ca să te ajute” (Țara Lăpușului), scrie Corina Isabella Csiszár de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Foto – Gabriel Motica