Canonul cel Mare la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 21 minute în urmă
Vasile Igna: O viață dedicată literaturii și culturii române - 46 minute în urmă
Aproape 400 de copii s-au înscris la expoziția-concurs „Flori cu șnur de mărțișor” din Vișeu de Sus - 1 oră în urmă
Voce puternică și carismă: Andrea Muj, maramureșeanca născută în Franța, a strălucit pe scena X Factor - 1 oră în urmă
Haos la Spitalul Județean Baia Mare - 2 ore în urmă
Elevii Colegiului de Arte Baia Mare vor participa la un workshop susținut de un profesor de la Universitatea din Salamanca, Spania - 2 ore în urmă
Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 14 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 16 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 16 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 17 ore în urmă
Albăuțele de la Băiuț – parfumul discret al fructelor de la munte
Albăuțele sunt un soi semisălbatic de prun cu fructe alb-gălbui, care cresc în zone cu climă mai rece. Provin din zona asiatică, originea lor mergând până la nord, în Siberia.
În regiunea noastră îl întâlnim din zona colinară până la munte.
Din păcate, în foarte multe regiuni au fost extirpate, în locul lor plantându-se specii altoite cu un randament mult mai bun ca și productivitate.
Dar la Băiuț, unde clima este una rece și umedă, nu s-au putut aclimatiza pomi fructiferi de soi, aceștia fiind mult prea sensibili pentru clima de aici. Așadar, populația locală a reușit să aprecieze ceea ce crește în apropierea lor.
Un aspect important este faptul că fructifică rapid, iar coacerea fructelor este, de asemenea, de scurtă durată.
Fini observatori ai naturii, băiuțenii știu că albăuțele cresc fără eforturi mari de îngrijire, se răspândesc ușor, urcând prin grădini sălbăticite, până aproape de limita molidului și, nu în ultimul rând, sunt foarte rezistente la frig.

Desigur, prezintă și unele dezavantaje, așa cum aminteam mai sus, mai ales în ceea ce privește productivitatea.
Dar aici lucrurile se compensează prin calitate, și anume aroma deosebită a acestor fructe.
Se știe că prunele se folosesc cel mai adesea pentru fabricarea horincii/pălincii, randamentul din albăuțe fiind de 6-7 % în comparație cu 10-11 % cât se obține din soiurile altoite.
În schimb, aroma licorii distilate concurează cu multe băuturi celebre.
Din prune se produc, de asemenea, gemuri și magiun, dar albăuțele nu se pretează pentru aceasta deoarece se spune că sunt mai amărui ca cele făcute din prune de soi.
,,Frișca de pe tort” în cazul acestor fructe semisălbatice este ,,Supa de albăuță de Băiuț”.
Făcută după o rețetă veche cu adaos de smântână și zahăr, supa de albăuțe este un deliciu culinar care se servește atât rece, cât și cald.
Vă invităm, așadar, în acest binecuvântat loc să gustați din farmecul discret al aromelor de la munte.
Text și foto: Walter Ubelhart