Share
Caierul de lână din Țara Lăpușului

Caierul de lână din Țara Lăpușului

Înainte de perioada secolului al XIX-lea, într-un context în care industria textilă și-a desfășurat activitatea cu dificultate din cauza lipsei de materie primă în vederea confecționării hainelor, caierul de lână din Țara Lăpușului rămâne în istoria Maramureșului drept una dintre principalele metode utilizate în acest scop, cu precădere în mediul rural.

La aproximativ 65 de km distanță de Baia Mare, în comuna Groșii Țibleșului, într-un loc în care parcă pământul atinge cerul, caierul de lână este folosit în gospodăriile tradiționale și astăzi în procesul de obținere a fibrelor necesare confecționării articolelor vestimentare autentice, atât de prețioase și de apreciate în întreaga țară.

Din punct de vedere compozițional, caierul este format dintr-un baston de lemn numit „cujeică” pe care este atașat în partea de sus materia primă – lâna de oaie, material folosit prin toarcere în realizarea fibrelor, abia în urma unui lung și important proces. Astfel, odată ce oile erau tunse, lâna proaspăt obținută era spălată și scărmănată, gata pentru a fi dusă la gospodarii care se ocupau cu prelucrarea lânii. În urma acestui proces, lâna de oaie putea fi așezată în partea de sus a cujeicii pentru a putea fi toarsă.

   Victoria Cosma – toarcerea lânii

Practica de toarcere a lânii, în vederea obținerii fibrelor din lână, presupune multiple etape, în fiecare dintre acestea utilizându-se obiecte confecționate manual în gospodărie, fără de care munca ar fi una imposibilă. Astfel, lâna din caier, odată toarsă, se transformă în fir, care la rândul său este adunat pe un obiect din lemn numit „fus”. Din acest punct, firul obținut este organizat pe un alt obiect care poartă numele de „rășchitor”, obiect a cărui rol este acela de a organiza firul astfel încât să poată fi așezat cu ușurință în cel de-al treilea obiect din care se formează ghemul: vârtelnița.

Domnița Braum & Ștefania Dan  1 – toarcerea lânii și procesul de realizare a ghemului

În ciuda minuțiozității sale, procesul de realizare a ghemului de lână aduce și roade dacă este însoțit de multă muncă și pasiune. Astfel, rezultatele obținute constau în multiple articole tradiționale care astăzi formează identitatea zonelor în care sunt realizate: țoale, căputuri, cioareci, sumane, peretare, învălitori, dar mai ales, zadiile, realizate din lână vopsită, unele dintre părțile componente ale portului tradițional din Țara Lăpușului. Tot prin folosirea acestor metode se mai obțin și alte articole dintre care enumerăm: șosete, mănuși, șepci, pulovere și veste.

Articole realizate din lână 1 – peretare

Articole realizate din lână 2 – zadii tradiționale

Datând de peste 100 de ani, caierul de lână tradițional din Țara Lăpușului, în ciuda faptului că este un obicei străvechi, continuă să fie practicat cu pasiune și sfințenie și în zilele noastre, în acele zone în care încă se mai găsesc instrumentele necesare în prelucrarea lânii.

Creațiile tradiționale rezultate în urma acestei practici au fost și rămân în continuare capodopere al patrimoniului cultural al zonei, extrem de populare și la mare căutare atât în țară cât și peste hotare.

Credit foto: arhiva personală

Sursă informații: Victoria Cosma, Domnița Braum, Ștefania Dan – localnici, amatori și meșteșugari tradiționali

Alexandru Chira

 


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu