Editorialul de miercuri: Perioada medievală băispreană - 3 ore în urmă
Respect și credință pentru munți și izvoare la Băiuț - 4 ore în urmă
Colegiul „Vasile Lucaciu” găzduiește competiția Maramu’ Division din cadrul campionatului Blue Horizon Championship - 4 ore în urmă
Câți vizitatori a avut Planetariul Baia Mare în 2024 - 5 ore în urmă
La Sighetu Marmației s-a organizat atelierul „Eminescu – Arhitectul viziunilor de lider” - 6 ore în urmă
Public numeros la lansarea noilor numere ale revistei de patrimoniu cultural „Memoria Ethnologica”; Elevii Școlii Populare de Artă au oferit și mai multă culoare evenimentului - 6 ore în urmă
Ziua Culturii Naționale: 175 ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu - 7 ore în urmă
Maramureșeanca Silvia Timiș, alături de alți artiști români, în turneu în America - 18 ore în urmă
Cele mai tari filme pentru pasionatii de ruleta - 19 ore în urmă
Proiect de suflet în Parohia Ortodoxă „Șesu-Mănăstirii” Rozavlea – „Nicio lună din anul 2025 fără rugăciune și binecuvântare în casa credincioșilor noștri” - în urmă
Casa Bozânta Mare, una dintre cele mai frumoase căsuțe din Muzeul Satului Baia Mare (GALERIE FOTO)
Casa Bozânta Mare, ce provine din Țara Chioarului, este cunoscută în zonă sub denumirea de „Casa Gaie” și datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – 1847.
Potrivit informațiilor primite pe teren, aceasta a aparținut unei familii bogate, care a donat-o comunității pentru a fi folosită ca lăcaș de cult, în momentul în care biserica din sat a ars.
Construcția a fost depistată în anul 1979, în localitatea Bozânta Mare, iar reconstrucția ei în muzeu a avut loc în anul 1981. Datorită valorii istorice și a rolului important pe care l-a avut în viața comunității locale, aceasta a prezentat un mare interes pentru specialiștii muzeului nostru.
Casa a fost construită din lemn de stejar fasonat, cu barda, pe patru feţe şi încheiat în “cheutori drepte”. Prispa casei se întinde pe toată lungimea construcției și prezintă şapte stâlpi ornamentaţi, ce au la mijloc forme volumetrice geometrizante care duc privitorul cu gândul la o floare de lalea nedeschisă, stâlpi care se prind de cunună cu ajutorul „chituşilor”. Acoperișul în patru ape are învelitoarea din snopi de stuf aranjați în straturi și legați între ei.
Casa cuprinde trei încăperi: tinda, camera de locuit și camera curată. Pe meștergrindă, poate fi observată și astăzi, inscripția: „această casă s-au făcut în iunie 11 zile, scrisam Tămaş Ion în 1847. Tămaş Onuţ meşter”.
Gabriela Filip-muzeograf