Felicitări pentru comunitatea sigheteană! Un pas mare spre o viață mai bună - 8 ore în urmă
Rezultate extraordinare obținute de Insieme Music School Baia Mare la Festivalul Internațional de Muzică Ușoară și Populară „Starul de mâine” - 9 ore în urmă
Emoționant: Artistul Deți Iuga a lansat priceasna „O, Iisuse să ne spui” (VIDEO) - 9 ore în urmă
Credințe populare de Alexie, patronul viețuitoarelor care hibernează sub pământ, în scorburi, sub scoarța copacilor, sub pietre sau în ape - 9 ore în urmă
Maricel. Pur și simplu - 10 ore în urmă
„Pentru Tine, Doamne!”: În Duminica Floriilor, un frumos concert de pricesne va avea loc în Lăpuș - 10 ore în urmă
Solomon Marcus Rad de la Liceul Teoretic ,,Bogdan-Vodă” Vișeu de Sus s-a calificat la faza națională a Olimpiadei de Matematică - 10 ore în urmă
Centrul Althera din Maramureș, unic în România; Oferă terapie integrată pentru copii cu nevoi speciale - 10 ore în urmă
Programul liturgic al ierarhilor în a treia săptămână din Postul Mare – a Sfintei Cruci - 10 ore în urmă
Propunere legislativă: Limitarea cheltuielilor lunare la jocurile de noroc pentru prevenirea dependenței - 12 ore în urmă
Cinci milioane de lei, culturali și centenari
Tocmai când ne întrebam ce lucruri concrete se vor face pentru a sărbători centenarul Marii Uniri, altele decât a pune sub această umbrelă evenimente banale care, oricum, se organizau în fiecare an, vine bomba: Maramureșul are 114 proiecte depuse la ministerul Culturii, pentru 89 a cerut bani și i s-au și aprobat. În total, vreo 5 milioane de lei vor veni în județ pentru a puncta centenarul.
Câte un million de lei vor fi alocați pentru consolidarea și restaurarea Casei Memoriale Gheorghe Pop de Băsești și a Casei Memoriale Ioan Mihaly de Apșa din Sighet (jos pălăria!). Aceasta e partea mai substanțială, prin care se face ceva durabil. Celelalte trei milioane se duc pe proiecte care pot – sau nu – lăsa ceva urme: expoziții, simpozioane și conferințe; pe altele de-a dreptul perisabile: 15 editoriale (dintre care unul online) sau genericele evenimente publice (care au nevoie de scene). La capitolul ”și altele” apar două denumiri dătătoare de speranțe: investiții și restaurări, dar fără precizări lămuritoare.
O dată la o sută de ani apare șansa de a primi bani pentru chestiuni culturale de substanță și e important cum o valorifici. Numărul proiectelor (la care stăm bine) nu contează, ci doar anvergura, substanța și durabilitatea lor. Nu știu dacă aici se mai poate recupera ceva, fiindcă a doua ediție a Accesului Centenar, ce va avea loc în februarie, e dedicată doar ONG-urilor și asociațiilor, și site-ul ministerului încă nu a publicat Ghidurile de finnțare.
Cu 114 proiecte din totalul de 2042 depuse la nivelul țării, stăm bine la cantitate și la raportări. Cu calitatea mai vedem.