După mai bine de două săptămâni de concurs, competiția culturii maramureșene „Cărțile Anului 2023” a ajuns la final. Pentru scriitorii maramureșeni, zarurile au fost aruncate întrucât vineri, 6 octombrie, s-a organizat, în sala „Bogdan Vodă” a Palatului Administrativ al Consiliului Județean Maramureș, evenimentul care avea să încununeze întregul efort al creatorilor literari – decernarea premiilor.
În cadrul acestei ediții, precum în fiecare an începând din 1992 (anul în care Augustin Cozmuța, scriitor și jurnalist, a preluat inițiativa organizării acestui concurs la Baia Mare); până în prezent, „în inima toamnei, în inima orașului de sub Dealul Florilor”, concursul s-a încheiat printr-o premiere „a creației, inspirației și excelenței”, conform celor menționate de către Dana Gagniuc – Buzura, managerul revistei de cultură „Nord Literar”, pe pagina de Facebook cu același nume.
După evaluarea cărților înscrise în concurs și în unanimitate de voturi, juriul format din: Ioan Pintea, poet și director al Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud; lect. dr. Raluca Giurgiulescu; prof. dr. Delia Muntean; conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea și Gheorghe Pârja – poet și redactor-șef al Revistei de Cultură ”Nord Literar”, a hotărât acordarea următoarelor premii și mențiuni după cum urmează:
- Premiul pentru poezie:
– Rodica Brad-Păuna – volumul ”Nu m-ai scos din coasta ta”;
- Premiul pentru proză:
– Ciprian Coc – ”Sub Văratec”;
- Premiul pentru memorialistică:
-Mihaela Ganța – ”Tăcerea dintre cuvinte”;
- Premiul pentru critică literară:
-Daniela Sitar-Tăut – ”Valori și prezențe conjuncturale. Cronici literare (II)”;
- Premiul pentru „carte de știință”:
-Dorin Șef – ”Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș”;
- Premiul pentru traducere:
– Tatiana Dragomir – ”Devotatul”, (autor: Viet Thanh Nguyen), ”Saga Wingfeather. Pe marginea întunecatei mări a întunecimii. Cartea I”, (autor: Andrew Peterson);
- Premiul pentru monografie:
– Dumitru Chiș – ”Monografia orașului Săliștea de Sus”;
- Premiul pentru album de promovare a patrimoniului cultural maramureșean
– coordonator George Nicoară – ”Biserici de lemn din Maramureș”;
- Premiul special al juriului:
-Tinuța Grec – ”Rădăcini. O istorie a Borșei în date și imagini, 1717-2023” (volumul IV).
- Premiul „Cartea Anului” (diplomă de excelență):
– Gheorghe Glodeanu – ”Incursiuni în imaginarul ezoteric”;
Mențiuni:
- Ioan Dorel Todea, pentru volumul de versuri ”Neuitare”;
- Flaviu Claudiu Mihali, pentru volumul de versuri ”Gânduri sfâșiate de timp”;
- Lotica Vaida, pentru volumul ”Să adoarmă lacrima-n dor”;
- Milian Oros, pentru volumul de proză ”Teodora”;
- Petru Racolța, pentru volumul de memorialistică: ”Judecăți, prejudecăți și mere”;
- Ana-Maria-Ioana Hotca pentru volumul de critică ”Tezaurul cultural prometeic: o perspectivă interdisciplinară”;
- Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu – pentru volumul de etnografie ”Ornamentica porților din județul Maramureș”;
- Marian Hotca – pentru carte didactică, ”100 de teste de gramatică rezolvate pentru pregătirea examenelor de titularizare și definitivat pentru învățământul primar și preșcolar”;
- Iacob Oniga – pentru volumul de monografie ”Nicolae Pițiș a luʼ Ion a luʼ Iacob. Tezaur uman viu”.
Pasiunea pentru literatura fantastică, precum și cercetarea unor aspecte neobișnuite legate de fenomenele spiritismului, sunt două dintre elementele care stau la baza creației literare „Incursiuni în imaginarul ezoteric”, volum desemnat în această toamnă „cartea anului”:
„În demersul scrierii cărții mele, totul a pornit de la literatura fantastică. Sunt pasionat de aceasta de zeci de ani, din perioada liceului mai exact. Am continuat studiile teoretice și în timpul facultății, literatură română, literatură universală. Toate cărțile pe care eu le-am scris au în esență ceva fantastic. Autorul de care m-am ocupat cel mai mult a fost Mircea Eliade. Pentru mine, demersul acesta a fost și o problemă de cunoaștere, a unor noi zone pentru că fantasticul este una, iar pe de altă parte, mulți autori de literatură fantastică au descoperit și ezoterism, cei din secolul al XIX – lea, cu precădere autorii francezi. Pentru cartea aceasta << Incursiuni în imaginarul ezoteric >>¸ un rol foarte important a fost descoperirea acestor procese verbale ale ședințelor de spiritism pe care Bogdan Petriceicu Hașdeu le-a ținut zeci de ani. Sunt câteva observații șocante și este important să știm de ele. Îndemnul spre lecturarea cărții este cel pe care vreau să-l transmit cititorilor, și spun asta pentru că vor descoperi cu totul altă lume, vor descoperi ceva ce până acuma nu au mai întâlnit. Nu este vorba doar de Hașdeu, ci este vorba și de foarte mulți alții în conținutul acestei cărți: Vasile Lovinescu care s-a ocupat de ezoterism, Mircea Eliade, Marcel Avramescu, dar care face trimitere și la literatura universală. Fiecare premiu onorează și pe această cale vreau să mulțumesc juriului că s-au gândit la mine. Fiecare nou premiu este onorant și este foarte bine că revista continuă această tradiție a manifestării <<Cărțile Anului>>” – subliniază prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, critic și istoric literar.
Creația literară monografică „Nicolae Pițiș a lu’ Ion a lu’ Iacob” reliefează pe lângă spectaculozitatea caracterului inconfundabil al lui Nicolae Pițiș, Tezaurul uman viu, și importanța pe care volumul o are în a promova tradițiile, cultura și gândirea țăranului român, după cum însuși autorul Iacob Oniga spune:
„Cartea trebuia scrisă fiindcă un asemenea om nu se naște nici la 100 de ani. Ea este un unicat prin tot ceea ce a făcut. Faptul că și-a construit singur instrumentele muzicale, faptul că și-a cules și a gândit muzica sa, muzică moroșenească, venită din ceea ce însemnă spiritul țăranului autentic. În al treilea rând, faptul că din discuțiile cu el, am constatat că el nu a fost doar un simplu țăran, ci a fost un țăran filosof, și rar găsești în lumea aceasta țărani filosofi. Cuvintele lui fac parte dintr-un fel de sfat al bătrânilor satului care dau gânduri, dau sfaturi celor care au nevoie în diferite situații. Sfaturile lui au fost de o valoare extraordinară. Eu la rândul meu nu am denumit cartea în capitole ci am denumit-o în filosofiile badii Niculai care sunt în număr de 11. Una dintre provocările pe care le-am întâlnit în scrierea cărții a fost întâlnirile cu badea Niculai. Fiind un bun povestitor, a trebuit să-l găsești în starea cea mai frumoasă, în situația în care să se dezvolte el pe sine în a povesti lucrurile pe care le-a trăit de-a lungul timpului. Nicolae Pițiș vorbește și de perioada partizanilor din Lăpușul Românesc, cei care au trăit o perioadă destul de lungă în munții Lăpușului. Țibleș. O altă provocare este apropierea de asemenea oameni, cu emoții, cu trăiri sufletești. Asemenea oameni cu o asemenea gândire se nasc foarte rar, sunt unici în lumea asta. Premiul pentru mine este doar un apostrof în ceea ce înseamnă o frază, pentru că eu trăiesc prin carte, dând-o publicului dornic să cunoască așa ceva, iar faptul că aceasta s-a născut prin contribuția mea ca lăpușan, este un lucru foarte important. Badea Niculai merita o asemenea carte iar premiul sigur că vine ca o onoare a aprecierii cărții, însă cartea este pentru Nicolae Pițiș și atunci, și premiul este tot pentru Nicolae Pițiș, căci el este cel care se află în față ca o lumină într-un întuneric al lucrurilor care se petrec în lumea asta, o lumină care va ține calea mulți ani. Cartea o recomand și trebuie citită în condițiile în care astăzi satul românesc și țăranul sunt pe cale de dispariție. Vor găsi în carte tot ceea ce înseamnă preocupările țăranului de odinioară, vor găsi în carte raporturile omului simplu cu comunitatea satului așa cum este ea, cu bune și cu rele. Vor găsi izvoarele satului fiindcă fără de ele, nu suntem absolut nimic, nu avem identitate. Țăranul român este rădăcina poporului român” – menționează scriitorul maramureșean Iacob Oniga, câștigătorul Mențiunii pentru volumul de monografie „Nicolae Pițiș a lu’ Ion a lu’ Iacob. Tezaur uman viu”.
Competiția culturală „Cărțile anului” a reprezentat și de această dată o oportunitate de recunoaștere și apreciere atât a contribuțiilor autorilor maramureșeni, cât și a creaților literare stimulând astfel dezvoltarea și promovarea literaturii și culturii în societatea contemporană, într-un mod valoros și unic.
Alexandru CHIRA
