4. Albert AICHINGER (I)
*05.03.1866, MÜnchen (Bavaria, Germania) – †[1944, München/Bavaria, Germania ?]
gravor, pictor, desenator şi pedagog german
EDUCAŢIA ARTISTICĂ
München
1875/1883 Inițial a urmat și absolvit, în orașul natal, învățământul elementar și gimnazial, apoi a frecventat și a absolvit Realschule/Școala Reală.
S-a consacrat carierei artistice și a frecventat, tot acolo, următoarele instituții de învățământ artistic de nivel superior:
1895/1898 Școala particularã de pictură Simon Hollósy.
1898/1905 Bayerische Königliche Akademie der bildenden Künste München. La Academia Regală Bavarezã de Arte Plastice s-a înscris sub numărul matricol 1825 din 26.04.1898. Acolo a studiat artele grafice și desenul, apoi pictura, inițial în „naturklasse” (clasa de studii după natură) a profesorului Peter Halm. Sub îndrumarea acestuia a studiat desenul, și s-a specializat în tehnica gravurii, obținând rezultate deosebite pentru care a fost recompensat în mai multe rânduri cu diverse distincții studențești.
Baia Mare 1896, (1897?) A luat parte la coloniile temporare de varã ale Școlii private de pictură Simon Hollósy.
CONTROVERSE PRIVIND IDENTIFICAREA
- 1896. Surse documentare care îşi au originea în mediul băimărean al epocii, consemnează două forme onomastice, întrucâtva asemănătoare fonetic, dar care ridică probleme de identificare a artistului–colonist (ori a artiştilor?) şi a ediţiei (ediţiilor?) la care a (au?) participat:
- Eichler – pentru 1896 în Ré–Bö 1912, informaţie preluată apoi în Réti 1954 şi Réti 1994, respectiv:
- Aichinger – în legătură cu coloniştii din anul 1897, în lista anticipativă publicată în presa locală (cf. ***, „Jönnek a festőművészek”, Nagybánya és Vidéke, XXIII, 1897, nr. 11, p. 2).
- Varianta onomastică Eichler este indicată exclusiv în referinţele datorate lui István Réti. În catalogul Expoziţiei aniversare din 1912 el consemnează numele „Eichler (german)” printre coloniştii din 1896 (cf. Ré–Bö 1912, p.75). Formularea este reluată întocmai în prima ediţie a olumului monografic Coloniei de artă de la Baia Mare (cf. Réti 1954, p.324). Pe temeiul acestor indicii, Jenő Murádin a procedat la identificarea cu Max Reinhold Eichler (cf. Murádin 1992). Această identificare este preluată, apoi, de editorii versiunii complete a opului memorialistic consacrat de Réti coloniei băimărene de artă (cf. Réti 1994, p.163, nota de subsol cu un asterisc).
Doi ani mai târziu, istoricul de artă budapestan Gizella Szatmári consacră definitiv identificarea într-un important studiu privitor la artiştii nemaghiari care au activat la Baia Mare, dar notează observaţia că „nu se cunosc detalii despre legăturile lui Eichler cu mediul Şcolii Hollósy” (cf. Szatmári 1996).
Într-adevăr, menţiuni biografice despre eventuale contacte ale lui Eichler cu Simon Hollósy şi mediul artistic din jurul său nu apar nici în surse lexicografice majore, nici în izvoarele documentare cunoscute referitoare la şcoala müncheneză şi coloniile băimărene conduse de Hollósy. De aceea, fără a fi cu totul imposibilă, o asemenea identificare ridică serioase semne de întrebare, ştiut fiind cât de aproximative au fost amintirile lui Réti despre participanţii la coloniile băimărene ale perioadei Hollósy şi, în special, în privinţa numelor şi provenienţei studenţilor şi artiştilor nemaghiari din acei ani. În acest sens sunt relevante cazurile pictorilor polonezi Szymon Buchbinder* şi Jan Antonin Austen*, ambii colonizaţi la Baia Mare în acelaşi an 1896 şi cu ale căror nume Réti are evidente probleme de memorie: pe primul îl ignoră cu totul, în vreme ce pe cel de al doilea îl consemnează în foarte aproximativa formă „Auskerin (rus–polonez)”, cel mai probabil prin însuşirea mecanică a versiunii onomastice conținut în prima listă anticipativă publicată în săptămânalul băimărean Nagybánya és Vidéke (cf. ***, „A Hollósy-féle festőiskola…”, în Nagybánya és Vidéke, XXII, 1896, nr. 17, p. 2).
- 2. Varianta de identificare Aichinger pare să fie mult mai plauzibilă din următoarele motive. Pe de o parte ar putea fi vorba despre parţiala asemănare fonetică, pronunţia celor două nume putând explica, eventual prin suprapunere confuză, păstrarea unei rezonanţe sonore aproximative în memoria lui Réti, iar apoi prin transferarea ei într-o grafiere coruptă/eronată.
O atare ipoteză s-ar putea susţine şi prin faptul, evident, că Eichler/Aichinger nu s-a (s-au?) numărat printre persoanele familiare lui Réti şi grupului artistic maghiar. În mod logic trebuie să admitem, în consecinţă, că persoana (persoanele?) în cauză trebuie să fi aparţinut fondului de studenţi–artişti care au gravitat la München exclusiv în jurul lui Hollósy, la Baia Mare având un statut mai degrabă independent.
Tocmai în acest punct intervine un detaliu documentar care cred că întăreşte ipoteza identificării cu Albert Aichinger. Într-un fel de autobiografie sintetică oferită ca sursă documentară redactorilor lexiconului Thieme–Becker (cândva, probabil prin anii 1904–1905), Aichinger însuşi menţionează despre sine că „se dedică artei, mai întâi într-o şcoală particulară (…)” (cf. Thieme–Becker I, 1907, p. 145). Identificarea acestei instituţii müncheneze cu Şcoala particulară de pictură Simon Hollósy este pe deplin confirmată de publicarea numelui lui Aichinger în lista anticipativă a studenţilor lui Hollósy, aşteptaţi să colonizeze la Baia Mare în primăvara anului 1897 (cf. ***, „A Hollósy-féle festőiskola…”, în Nagybánya és Vidéke, XXII, 1896, nr. 17, p. 2). Din coroborarea acestor două surse rezultă că Aichinger i-a fost student lui Hollósy la München, cel puţin în anii 1896 şi 1897 (mai probabil încă de pe la finalul anului 1895), şi poate chiar în primele luni ale lui 1898, până către 24 aprilie, dată la care se înscrie la Akademie der bildenden Künste, în „clasa de studii după natură” condusă de Peter Halm.
În mod cert, a continuat colaborarea cu mediul școlii Hollósy și după începerea studiilor academice, într-un asemenea contex petrecându-se și afilierile sale la grupurile studențești colonizatoare la Baia Mare.
Pe temeiul argumentelor expuse mai sus, apreciez ca fiind perfect plauzibilă ipoteza identificării menţiunii lui István Réti – pentru colonia din 1896 – cu graficianul german münchenez Albert Aichinger, considerând că apariţia numelui său în lista anticipativă a coloniştilor din 1897 nu reprezintă altceva decât expresia dorinţei artistului de a repeta experimentul colonist din anul anterior.
(va urma)
Dr. Tiberiu ALEXA
Lista abrevierilor:
Ré–Bö 1912: Samuel Börtsök, István Réti, A nagybányai jubiláris képkiállítás illustrált katalogus, Nagybánya [Baia Mare], 1912.
Réti 1954: István Réti, A nagybányai művésztelep, Budapest, 1954. Listele anuale ale coloniștilor de la Baia Mare – editate la capitolul „A nagybányán tartózkodott festők névsora”: 1896 – p. 324; 1897 – p. 324; 1898 – p. 324 -325; 1899 – p. 325; 1900 – p. 325 (doar cifra participanţilor la colonie); 1901 – p. 325.
Réti 1994: István Réti, A nagybányai művésztelep, Budapest, 1994 [ediţie revizuită, adăugită şi adnotată]. Listele anuale editate la capitolul „A nagybányán tartózkodott festők névsora * [/] A Hollósy–iskola ideje”: 1896 – p. 163-164; 1897 – p. 164; 1898 – p. 164; 1899 – p. 164-165; 1900 – p. 165; 1901 – p. 165.
Murádin 1992: Jenő Murádin, A nagybányai Hollósy–iskola névsorai, în Erdély Muzeum, II, 1992, nr. I–IV, p. 164-167.
Szatmári 1996: Gizella Szatmári, „Külföldi növendékek Nagybányán”, în Géza Csorba, György Szücs et alii, Nagybánya művészete. Kiállítás a nagybányai művésztelep alapitásának 100. évfordulója alkalmából. Die Kunst von Nagybánya. Ausstellung zur Hundertjahrfejer der Gründung der Künstlerkolonie von Nagybánya. The Art of Nagybánya. Centennial Exhibition in Commemoration of the Artists’ Colony in Nagybánya, Magyar Nemzeti Galéria 1996. március 14–oktober 20., Ungarische Nationalgalerie, 14. Märtz–20. Oktober 1996, Hungarian National Gallery 14. March–20. Oktober., [f.l. Budapest], 1996, p. 168 sqq.
Thieme–Becker: Allgemeine Lexikon der bildenden Künstler von der Antike bis zum Gegenwart. Herausgegeben von Ulrich Thieme und Felix Becker, I–…, Leipzig, 1907–… .
AkbK: Bayerische Königliche Akademie der bildenden Künste München.
ANFM: Arhivele Naționale ale României, Filiala Maramureș.
FoPrBM, AcAd: Fond Primăria Baia Mare, Acte administrative.
Citește și
Dicționarul Centrului Artistic Baia Mare: Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (VIII)
