Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 2 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 3 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 4 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 5 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 6 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 6 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - 10 ore în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 13 ore în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 14 ore în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 15 ore în urmă
Dicționarul Centrului Artistic Baia Mare. Artiștii Școlii Hollósy la Baia Mare (XVI)
8. Mychail (Moshe) Volodymyrovici BAND (BANT)
*18/30.11.1868, Odesa/ Gubernia Kherson – Guvernoratul Novorossiysk-Basarabia/Imperiul Țarist Rus/azi Ucraina – †27.09.1938, Moscova/U.R.S.S./azi Federația Rusă
Pictor și educator ucrainean de etnie izraelită, activ în Ucraina, la Odesa, și în Rusia, la Moscova
EDUCAȚIA ARTISTICĂ
Odessa ►1875(?)-1882 A frecventat și absolvit, succesiv, treptele educaționale inițiale conform structurilor curriculare specifice obiceriurilor vremii și locului, primind instrucția de bazã a învățăturii religioase evreiești, urmată de învățământul elementar la o școalã specializatã (cel mai probabil într-una din numeroasele cheder existente în zona de locuire). A urmat, apoi, studiile gimnaziale, undeva într-o școală publică de cartier.
►1882/84 Studiile medii le-a efectuat urmând, deja, o specializare vocațională în artele plastice, prin frecventarea cursurilor Şcolii de desen din oraşul natal, sub îndrumările sculptorului de obârșie italiană Luigi Iorini (desenul după modele din tipărituri și, respectiv, după forme ornamentale), ale pictorului și acuarelistului ucrainean Ghenadi A. Ladyjenski (desenul după modele geometrice și, respectiv, pictura de natură moartă – acuarelă), respectiv ale pictorului ucrainean u origini grecești Kiriak K. Kostandi (pictură după natură vie – ulei).
München ►1898 Studiază desenul şi pictura, cel puţin câteva luni (poate în intervalul ianuarie–mai?) în cadrul Şcolii private de pictură Simon Hollósy.
►1907/09 Târziu, la o vârstă neobișnuit de înaintată (40 de ani !) și mult timp după ce devenise, deja, un activ artist pictor creator și expozant public în orașul natal, Michayl V. Band îşi desăvârşeşte educaţia artistică prin studii superioare în domeniul picturii, efectuate la Akademie der bildende Künste în capitala Bavariei.
Baia Mare ► 1898 Participă la colonia temporară de vară a studenţilor Şcolii Hollósy.
ACTIVITATEA LA BAIA MARE *1898
Un articol din 6 martie îi consemnează numele într-o listă anticipativă a studenţilor şi artiştilor care îşi manifestaseră intenţia de a „coloniza” în 1898, cronicarul anonim preliminând că:
„În acest an colonia pictorilor va fi şi mai populată decât a fost anul trecut, căci potrivit informațiilor noastre vor veni la Baia Mare un număr de șaizeci de studenți și artiști. Lista oaspeților ce vor veni la primăvară este următoarea: (…) Mihaly Band (…)” (cf. NaVi, XXIV, 1898, nr. 10, p. 3).
Informaţiile trebuie să fi parvenit ziarului local direct de la München din mediul Şcolii Hollósy, de la o sursă autorizată şi perfect credibilă, care nu putea fi alta decât Hollósy însuşi. Împrejurarea ne lasă să înțelegem că artistul odesan, pe atunci în vârstă de treizeci de ani (fapt nu tocmai neobișnuit printre cursanții Școlii Hollósy și ai celorlalte instituții educaționale müncheneze din epocă !) se afla în capitala Bavariei în lunile de început ale anului 1898, unde urma studia sub îndrumarea lui Simon Hollósy – context în care se înscrisese pentru colonizarea în cel de al treilea sezon băimărean al Școlii Hollóșy. Ceea ce reprezintă o informație biografică inedită, necunoscută până acum în mediile istoriografice de artă ucrainene și rusești.
Compararea detaliilor livrate în articolul citat mai sus, cu „Lista nominală a membrilor şcolii «băimărene» de pictură din vara anului 1898” – listă finală redactată personal de Hollósy (cf. ANFM, FoPBM, col. Şc.P., nr. 4060/1898) relevă un mare procent de similitudini şi câteva diferenţe. Numele lui Band îl regăsim în grupul similitudinilor, ceea ce ne întăreşte convingerea că, spre deosebire de alţi câţiva colegi studenţi, el şi-a menţinut opţiunea pentru „colonizare” pe care şi-o manifestase încă din primăvară, el sosind și petrecând, apoi, la Baia Mare, mai multe săptămâni (cel mai probabil în intervalul lunilor mai–august).
Pe de altă parte, ştim că Hollósy obişnuia să adreseze Primăriei liste anticipative (cum va fi fost şi cea din primăvara lui 1898, care însă s-a pierdut), pentru a fundamenta solicitarea şi obţinerea biletelor gratuite de călătorie pe calea ferată dinspre München la Baia Mare. În consecinţă, avem toate motivele să credem că Michayl Volodymirovici Band va fi fost unul dintre studenţii münchenezi ai Şcolii Hollósy care au beneficiat de facilitatea acelor bilete, iar de aici rezultă logic că el a venit la Baia Mare direct de la München pe itinerariul feroviar Viena–Brück am Leitha–Budapesta–Satu Mare – şi nu de altundeva (eventual direct din Odesa natală).
Argumentaţia de mai sus are o relevanţă particulară, deoarece permite stabilirea detaliului important şi ignorat din biografia lui — anume faptul că Band a fost prezent la München cel puţin în iarna/primăvara 1897/1898, atunci când va fi studiat câteva luni în Şcoala particulară de pictură Simon Hollósy. Doar acestă integrare nemijlocită în mediul şcolii i-ar fi putut oferi posibilitatea să participe la colonia băimăreană, și astfel să beneficieze de facilitatea transportului gratuit şi de celelalte avantaje acordate studenţilor colonişti (îndrumare profesorală gratuită, acoperirea taxei de model din subvenţia de stat etc.).
Alte două referinţe documentare din presa de epocă îi semnalează prezenţa la Baia Mare în 1898. La 13 noiembrie, săptămânalul local de limbă maghiară Nagybánya és Vidéke (Baia Mare și împrejurimile) îşi informa cititorii despre faptul că „Cea mai mare parte a artiştilor băimăreni au plecat deja la München (…)”, iar în final consemna lista nominală şi locurile de reşedinţă ale coloniştilor, printre care şi pe „Michael Band, Odessa” (cf. NaVi, XXIV, 1898, nr. 46, p. 3).
O săptămînă mai tîrziu, la Budapesta, în săptămînalul de specialitate Műcsarnok/Galeria de Artă se publica o relatare despre activităţile artistice desfăşurate la Baia Mare, fiind trecute în revistă şi cîteva date statistice:
„În acest an au fost unsprezece artişti şi patruzecişişapte de studenţi membri ai coloniei. Dintre aceştia din urmă următorii au fost străini: (…) Band Michael Odessa (…).” (cf. Mücsarnok, I 1898, nr. 16, 20 noiembrie, p. 150).
Insistenţa cu care mediul de presă din Budapesta subliniază aportul participanţilor nemaghiari la coagularea coloniilor băimărene dovedeşte că intelectualitatea de la sfârşitul secolului al XIX-lea a fost deosebit de sensibilă la identitatea transnaţională a Şcolii Hollósy şi, implicit, de structura multietnică a colonismului băimărean pe care Mychail V. Band însuşi o ilustrază în componentele sale – artistică ucraineană și etnic izraelită.
Nu cunoaştem amănuntele activităţii sale de la Baia Mare, dar este sigur că va fi efectuat studii de atelier şi în plein air sub îndrumarea lui Hollósy. În aria tematică a acestora locul principal a revenit studiului portretului, corpului uman şi îndeosebi peisajului în aer liber. De altfel, venirea lui Mychail V. Band la Baia Mare trebuie să fi fost legată de interesul manifest pe care puternica grupare de artişti din colonia artistică de la Odessa l-a arătat faţă de programul plein air–ist promovat de Hollósy.
Biografia lui Band pare să fie mai puţin obişnuită. Procesul educaţiei sale artistice a fost unul prelung şi s-a desfăşurat în etape disparate, întrerupte de perioade în care a activat independent. Aşa se explică prezenţa lui la cea de-a treia colonie băimăreană a Şcolii Hollósy cu mult înainte de a-şi fi săvîrşit o instrucţie academică. Poate că tocmai această experienţă îl va fi stimulat să se dedice cu consecvenţă carierei de pictor. Este însă o certitudine faptul că în 1906, atunci cînd a decis să-şi efectueze studile academice la München (şi nu bunăoară la Paris), Band a fost puternic influenţat în opţiunea sa de calitatea studiilor pe care le-a făcut sub îndrumarea lui Hollósy, de ambianţa cosmopolită a şcolii acestuia şi, poate, de amintirile şi legăturile cu mediul colonist de la Baia Mare pe care le va fi cultivat prin intermediul numeroşilor studenţi ucraineni din Odessa care au frecventat cursurile müncheneze şi coloniile băimărene ale Şcolii Hollósy.
RECTIFICARE
Dintre principalele surse lexicografice occidentale doar SAUR a inclus un articol despre biografia lui Band (cf. VI, 1992, p. 519). Aici se face următoarea precizare privind studiile artistului: „(…) Sommer 1896 [subl.n. T.A.] Nagybánya, Mahlschule von Hollósy Simon; (…).”(Vara anului 1896 la Baia Mare, Şcoala de pictură a lui Simon Hollósy). Informaţia este evident eronată, câtă vreme sursele documentare prezentate mai sus indică limpede că anul în discuţie este 1898 şi nicidecum 1896. Probabil că avem de-a face cu o eroare de copiere (corectură?) a referinţei din Mezei 1983, pe care SAUR o indică de altminteri corect şi complet în caseta bibliografică a articolului: „p.83, Amn.45” (pagina 83, nota 45). Numai că istoricul de artă maghiar face următoarea precizare în nota respectivă:
„A Nagybánya és Vidéke 1898. nov. 6-i száma a nyári Hollósy–iskola részvevőiként az alábiakat sorolja fel:[/] Band Michael (Odessza) (…).” (În numărul din 6 noiembrie 1898 Nagybánya és Vidéke îi listează mai jos pe participanţii Şcolii Hollósy la cursurile de vară: Band Michael (Odessa) (…).
Rezultă în mod implicit că nota se referă la lista din 1898 a studenţilor Şcolii Hollósy, de unde şi necesitatea cuvenitei rectificări.
ACTIVITATEA ŞI CREAŢIA ARTISTICĂ
Odesa. Între 1882-1933 îşi desfăşoară activitatea în orașul–port ucrainean, cu excepția anilor 1914-1915 când activase la o școală publică rurală din satul Ananyeva – raionul Perm, predând acolo caigrafia și desenul. Revenit în orașul natal, avea să supraviețuiască evenimentelor tulburi și contradictorii petrecute în perioadele primului război mondial, revoluției bolșevice și contrarevoluției albgardiste, iar în anii deceniului 1920 a condus Atelierul de Artă Ceramică din cadrul Institutului de Arte Odesa.
Din 1904 a devenit membru al Uniunii Artiştilor Ruşi din Sud – organizaţie profesională cu sediul la Odessa – şi a participat, relativ frecvent, la manifestările expoziţionale ale acesteia. De asemenea, din 1924 s-a numărat printre membrii Asociației Artistice «Kiriak Kostandi».
În 1933 s-a mutat definitiv la Moscova, unde timp de câțiva ani a ocupat un post de cercetător la Academia de Economie Publică.
Creația artistică originală realizată de Mychail V. Band este relativ puțin cunoscută în zilele noastre. În perioada odesană a realizat compoziţii în care preferinţele sale tematice s-au concentrat asupra scenelor de gen, portretelor şi peisagisticii. După această primă fază în care predomină portretele şi compoziţiile (unele cu tematică rurală), odată cu mutarea sa în capitala U.R.S.S., unde a activat relativ intens până la moarte, creaţia lui Band pare să fi evoluat înspre o viziune picturală mai bogată, din care nu au lipsit inflexiunile plein air–ului, ba chiar şi ale unui impresionism discret.
În finalul perioadei moscovite, prezenţa sa in viaţa artistică publică a fost sporadică.
Prezența lui Mychail V. Band în literaturile internaționale de lexicografie și istoriografie de artă este mai degrabă săracă. în afara deja menționatului SAUR se mai cuvin menționate izvoarele lexicografice din spațiul de expresie lingvistă rusă și ucraineană: VSII Spav I, 1965, ChudSSSR I, 1970, p. 280; SChU, 1970 și, mai recent, câteva site-uri electronice precum https://uk.wikipedia.org/wiki/Бант_Михайло_Володимирович și https://esu.com.ua/article-40301.
Dr. Tiberiu ALEXA
Lista abrevierilor:
NaVi: Nagybánya és Vidéke – săptămânal social-economic şi de informaţie, a apărut la Baia Mare între 1875-1944 (în limba maghiară).
ANFM, FoPBM, col. Şc.P.: Arhivele Naţionale Filiala Maramureş, Fond Primăria Baia Mare, Colecția Şcoala de Pictură.
Műcsarnok: – periodic săptămânal, social–cultural și de informații de artă plastică, a apărut la Budapesta între 1898-1907 în două serii succesive: Műcsarnok. Az Országos Magyar Képzőművészeti Társulat lapja / Galeria de Artă. Gazetă a Societății Naționale Maghiare de Arte Plastice, cu periodicitate săptămânală: 1898-1901, anii I-IV • Műcsarnok. Az Országos Magyar Képzőművészeti Társulat hivatalos értesitője / Galeria de Artă. Buletinul oficial al Societății Naționale Maghiare de Arte Plastice, cu periodicitate variabilă (bilunar; trimestrial etc.): 1902-1907, anii V-X.
SAUR: Saur Allgemeines Künstlerlexikon. Die bildenden Künstler aller Zeiten und Völker. Mitherausgegeben und begründet von Günter Meißner. vol. 1-65, K. G. Saur, München/Leipzig 1992–2010.
Mezei 1983: Otto Mezei, Nagybánya. A hazai szabadiskolák múltjából, Budapest, 1983. Listele editate la capitolul „Jegyzetek” [Note], după cum urmează: 1896 – nota 35, p. 81; 1897 – nota 35, p. 81-82; 1898 – nota 45, p. 83; 1899 – nota 54, p. 84; 1900 – nota 54, p. 85-86.
VSII Spav: Vystavki sovetskogo izobrazitel nogo iskusstva, vol. I, Moscova, 1965.
ChudSSSR: Chudozhniki narodov SSSR. Biobibliograficheskiy Slovar’. vol I-IV, Moskva, Editura Iskusstvo, 1970.
SChU: Slovnyk Chudożnykiv Ukrayiny / vidpov. red. M. P. Bazhan. — Kyyiv : Holovna redaktsiya Ukrayinsʹkoyi radyansʹkoyi entsyklopediyi, 1973. — 272 s / Dictionarul Artiștilor din Ucraina (sub red. M. P. Bajan) Kiev, Editura Redacției Centrale a Enciclopediei Sovietice Ucrainene, 1973, p. 272.
SChUBD: Slovnyk khudozhnykiv Ukrayiny. Biobibliohrafichnyy dovidnyk. Knyha 1 : A-V / (holovnyy redaktor H. Skrypnyk); NAN Ukrayiny, IMFE imeni M. T. Rylʹsʹkoho. Kyyiv: vydavnytstvo IMFE, 2019. S. 87. / Academia Națională de Științe a Ucrainei – Institutul de Istoria Artei, Folclor și Etnologie «M. T. Rila», Dicționar al artiștilor din Ucraina. Ghid biobibliografic (editor șef G. Skrypnyk), Cartea 1: А-В, Kiev, Editura Institutul de Istoria Artei, Folclor și Etnologie, 2019, p. 87. ESU: Енциклопедія Сучасної України / Enciclopedia Ucrainei Moderne, versiunea electronica: https://esu.com.ua/article-40301 ; versiunea tipărită:
Citește și