Dr. Tiberiu Alexa: Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (II)

ARTISTI ȘI TOPOSURI. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (II)

2. JUBILEU ANIVERSAR 125 – Prima expoziție profesionistă de arte plastice, 11 iulie 1897, parcul orașului, Atelierul «Școlii Hollósy»

Ilustrația 1: Baia Mare, parcul orașului: Atelierul «Școlii Hollósy», (fotograf necunoscut) carte poștală de epocă, anii deceniului 1910 (?)

PRIMA EXPOZIȚIE PROFESIONISTĂ DE ARTE PLASTICE ORGANIZATĂ LA BAIA MARE:

Atelierul «Școlii Hollósy», Parcul orășenesc, 11 iulie 1897

Dincolo de activitățile educaționale curente desfășurate timp de patru decenii (1896-1926), în mai multe împrejurări, Atelierul «Școlii Hollósy a fost utilizat și pentru găzduiea unor evenimente expoziționale, precum în 11 iulie 1897 – deci în urmă cu exact 125 de ani –, atunci când studenții Școlii Hollósy au organizat, pentru o zi, cea dintâi expoziție de grup de artă profesionistă, în era modernă, la Baia Mare!

Printre cerințele condiționale formulate de către ministrul budapestan al Cultelor și Instrucțiunii Publice Gyula Wlasici în nota nr. 18551/10 martie 1897, cu prilejul acordării subvenței de stat pentru a sprijini activitățile colonismului artistic la Baia Mare în 1897, astfel încât „…de-a lungul verii, artişti şi studenţi artişti talentaţi, silitori şi plini de dăruire, să se unească sub o îndrumare experimentată aici, într-o provincie a ţării, pentru studierea nemijlocită a naturii şi vieţii, şi merită preţuire îndeosebi faptul că comunitatea manifestă un însufleţit interes şi spirit de sacrificiu faţă de acest ţel”[i], se număra și realizarea unui proiect expozițional la Budapesta din producția artistică de peste vară. Probabil pentru a extinde și în profitul publicului gazdelor băimărene beneficiile culturale ale unei astfel de experiențe culturale, Simon Hollósy a decis organizarea unei expoziții scurte (de o zi), în 11 iulie, sub pretextul premierii celor mai performanți studenți–coloniști ai școlii, remarcați prin studiile efectuate în perioada mai-iulie. Finanțarea premiilor s-a făcut din resursele alocate prin subvenția de stat. Aceasta avea să fie cea dintâi expoziție profesionistă de artă plastică organizată la Baia Mare în timpurile moderne.

luni, 5 iulie, conducătorii școlii – Simon Hollósy (lider artistic) și Béla Grünwald (manager administrativ) înaintează către autoritățile administrației locale o informare despre „prima decernare de premii” în cadrul școlii și, pentru susținerea financiară a acestor, solicită eliberarea fondurilor necesare din subvenția de stat alocată în acest scop:

„Domnule Primar [/] Onorat Consiliu al oraşului ! [/] Avem onoare să vă aducem respectuos la cunoştinţă că în şcoala noastră a avut loc cea dintîi distribuire de premii, ocazie cu care vă rugăm ca, din suma de patru sute de florini destinaţi pentru acest scop şi depuşi provizoriu la casria oraşului, să ordonanţaţi pe adresa noastră două sute (200) de florini. [/] Rezultatul distribuirii premiilor este următorul:

Aceste lucrări premiate, împreună cu cele ce sunt în pregătire, vor putea fi văzute deopotrivă la expoziţia de la Baia Mare şi la expoziţia de iarnă de la Budapesta.

Rămînem cu deplin respect                                [ss] Hollósy Simon [/][ss] Grünwald Béla

Baia-Mare, la 5 iulie 1897”

miercuri, 3 iulie, consiliul local Baia Mare rezoluționează favorabil socilitarea:

„Artiştii pictori Simon Hollósy şi Béla Grünwald informează că în şcoala lor a avut loc prima distribuire de premii, iar din suma de 400 florini reţinuţi pentru acest scop în baza dispoziţiei din hotărîrea 2113 anul curent, solicită ordonanţarea a 200 florini.

Hotărâre

Din suma de 400 florini reţinută din subvenţia de stat acordată pentru sprijinirea şcolii aflată sub conducerea artiştilor pictori petenţi, şi instituită prin dispoziţia hotărîrii 2113 anul curent, se ordonanţează la cererea petenţilor 200 – adică două sute – florini din suma instituită şi se îndrumă oficiul casieriei să achite această sumă personal artiştilor pictori Simon Hollósy şi Béla Grünwald pe bază de chitanţă netimbrată. [/] Despre care se înştiinţează, prin transmitetea prezentei hotărâri serviciul financiar, contabilul Dezső Marosfy respectiv artiştii pictori Simon Hollósy şi Béla Grünwald.

Baia Mare, 1897 iulie 7 [/] Consiliul oraşului   [ss]Gellért  [/] secretar şef”

duminică, 11 iulie, în presa locală se anunță organizarea expoziției în atelierul Școlii Hollósy din parcul orașului:

„Şcoala de pictură Hollósy organizează o expoziţie în atelierul şcolii azi, duminică, cu prilejul decernării premiilor, şi roagă distinsul public să binevoiască a vizita expoziţia. Orarul de vizitare a expoziţiei este între orele 9–12 dimineaţa şi 2–5 după amiaza.”[ii]

duminică, 18 iulie, același săptămânal local de limbă maghiară relatarea despre expoziție într-o scurtă notă jurnalistică în care, prin exprimarea unui punct de vede întrucâtva critic privitor la preferințele și percepția selectivă a sufragiului public, putem intui existența în germene a viitoarei evoluție înspre subspecia jurnalistică cronica de artă, pe care o vom întâlni în presa băimăreană câțiva ani mai încolo în format matur (1900), și tot în legătură cu o expoziție a studenților Școlii Hollósy:

„Expoziţia Şcolii Hollósy a avut un succes deosebit. Duminica trecută a avut loc un adevărat pelerinaj la atelierul de pictură, unde îndeosebi studiile de cap au obţinut sufragiul publicului. Peisajele nu au mai plăcut în aceeaşi măsură. După cîte cunoaştem, dintre membri şcolii, [Jakob] Nussbaum, [Edward] Okuń, [Rufin] Schereschewsky, [Emil] Pottner, [Ferdinand] Kiszely, [Michał du] Laurans şi [Georg] Schlemensohn sînt artiştii care au cîştigat premii mai mari sau mai mici. Este cu adevărat surprinzător acest frumos succes de care Şcoala Hollósy este capabilă în pofida răstimpului scurt şi a vremii continuu ploioase care stînjeneşte activitatea în aer liber.”[iii]

Așadar, pe podiumul premianților întâlnim coi coloniști germani, doi ruși/ucraineni, doi polonezi și un slovac/maghiar. În afara lor, nu cunoaștem, din păcate, și numele celorlalți expozanți. Putem doar presupune că printre aceștia se vor fi numărat și alți coloniști despre care știm că erau prezenți, deja, la Baia Mare, la acea dată, precum nemții Max Loose, Queck Walter și Konrad von Kardorff, polonezii Ignacy Marek și Konrad Krzyzanowski, românul Arthur Verona, ungurii Lajos Tegyei, Viktor Belányi (slovac), Béla Plechl (sârb) și Ferenc Tóth Molnár, ucrainenii Lazar Goldstein și Lazar diamnt (venit din Turcia), austriacul Arthur Ratzka, americanul Adolf Weill și alții. În biografiile marii lor majorități, participarea la expoziția băimăreană consemnează debutul public absolut în carierele lor !

duminică, 1 august, presa din Budapesta își informează cititorii despre evenimentul expozițional băimărean, subliniază apăsat caracterul internațional al comunității studențești constituite în cadrul Școlii Hollósy, și consemnează premierea celor mai merituoși studenți din fondurile asigurate prin subvenția de stat acordată pentru susținerea colonizării din 1897:

„Expoziția coloniei de artiști din Baia Mare. Școala de artă a maestrului Simon Hollósy din Baia Mare și-a ținut propriul său mic salon: a organizat o expoziție, la care cele mai reușite dintre studiile școlii, șapte, au fost premiate cu câte un premiu din subvenția cu care guvernul sprijină eforturile școlii Hollósy. Studenții, dintre care mulți sunt străini: germani, polonezi, ruși, [câte un] spaniol, american (există chiar și turc și indian), progresează foarte bine în studiile lor. S-au îndrăgostit într-atât de mult de Ungaria încât vor să se întoarcă la noi în fiecare an. Între timp, acești numeroși tineri artiști își iau cu ei impresiile despre Ungaria în toate direcțiile rozei vântului și își ademenesc compatrioții în acest oraș artistic maghiar pentru vară, unde locuitorii din Baia Mare îi întâmpină cu ospitalitatea tradițională maghiară. Mai mult de atât, unii tineri pictori s-au apucat să învețe limba maghiară, ceea ce este un caz destul de rar în rândul străinilor care vin în Ungaria.” [iv]

Un incident – desigur neprevăzut și neplăcut – avea să marcheze evenimentul expozițional. Din motive (rămase necunoscute, dar printre care putem intui eternul motiv al clasificării și distribuirii premiilor, care macină dintotdeauna comunitățile artistice), polonezul Edward Okuń a refuzat premiul al II-lea și, în semn de nemulțumire, s-a retras din colonie dimpreună cu soția sa Zofia Tolkemit Okuń.

marți, 21 septembrie, Simon Hollósy informează autoritățile administrației băimărene despre incident, precum și despre măsurile disciplinar–financiare întreprinse împotriva artistului insurgent:

„Domnul Okuń – fost membru al şcolii a fost distins cu premiul al doilea – de 70 coroane. El nu a acceptat premiul şi cu această ocazie s-a retras din şcoală fără să achite taxta de studii pe două luni. [/] Pentru acoperirea acesteia, conducătorii şcolii au reţinut din premiul ce îi revine 24 de florini, iar restul rămas – 11 florini – l-au ordonanţat ca subvenţie pentru [cumpărarea de] culori unui student talentat. [/] În acelaşi timp domnul Okuń şi soţia sa se privează de utilizarea biletelor de favoare pe calea ferată. [/] Dat la Baia-Mare, în 21 septembrie 1897 [/][ss] Hollósy Simon [/] [ss] Grünwald Béla”

Dr. Tiberiu ALEXA

4 Okun_Autoportret cu sotia

3 Okuń - Portretul soției 1907

2 Okuń - Autoportret

1 Okuń - Tânără țărancă

Lista titlurilor și creditelor pentru ilustrații:

1 Okuń-Tânără țărancă = Edward Okuń, Tânără țărancă, (1897, Baia Mare ?), ulei pe pânză, © Muzeum Górnośląskie w Bytomiu / Muzeul Sileziei Superioare, Bytom.

2 Okuń-Autoportret = Edward Okuń, Auroportret în costum spaniol, 1911, ulei pe pânză, 122,5 x 79 cm., © Muzeum Narodowe / Muzeul Național, Varșovia.

3 Okuń-Portretul soției = Edward Okuń, Portretul soției – Zofia Tolkemit Okuń, 1904, ulei pe pânză, 66 x 81,5 cm., © Muzeum Narodowe w Warszawie / Muzeul Național, Varșovia.

4 Okuń-Autoportret cu soția = Edward Okuń, Auroportret cu portretul soției – Zofia Tolkemit Okuń la Anticoli Corrado, 1900, ulei pe pânză, © Muzeum Mazowieckie w Płocku / Muzeul Regiunii Maz

[i] Cf. ***, „A Hollósy-féle festőiskola állami segélyre ügyében…”, în Nagybánya és Vidéke [în continuare: NaVi], XXIII, 1897, nr. 15, 11 aprilie, p. 1.

[ii] ***, „A Hollósy-féle festőiskola”, în NaVi, XXIII, 1897, nr. 28, 11 iulie, p. 2.

[iii] ***, „A Hollósy-iskola kiállitása…”, în NaVi, XXIII, 1897, nr. 29, 18 iulie, p. 2.

[iv]  ***, „A nagybányai művésztelep kiállítása”, în Uj Idők, III, 1897, 1 august, nr. 32. sz., p. 106.

Citește și

Dr. Tiberiu Alexa: Artiști și Toposuri. Un compendiu de istorie culturală în imagini a Centrului Artistic Baia Mare 1896-2021 (I)