Numeroase premii oferite în cadrul Concursului Eparhial Online de Pricesne „Rugăciune și cântare în Postul Mare” - 8 ore în urmă
Doar un egal pentru Minaur la Suceava - 10 ore în urmă
Alexandru Baboș: Bisericile de lemn sunt o oglindă a comunităților - 12 ore în urmă
Polițiști în acțiune la Ulmeni. Acțiune de ecologizare - 14 ore în urmă
Naționala a coborât șapte locuri în clasamentul FIFA - 15 ore în urmă
Ungaria își ia tălpășița din Curtea Penală Internațională! Ce urmează? - 16 ore în urmă
Concertul de pricesne „Ierusalimul lui Iisus în inimile noastre” va avea loc în Vișeu de Jos în Duminica Floriilor - 17 ore în urmă
Festivalul Primăverii Băimărene: Distracție în acest weekend la Baia Mare Value Centre - 18 ore în urmă
Conferinţa ”Terapia prin «lumină vie»” plus o lansare de carte la Biblioteca Județeană - 18 ore în urmă
Pe simezele Galeriei de Artă UAP Baia Mare puteți admira expoziția „ÎNVIEREA” - 18 ore în urmă
Într-o zi de 20 iunie se stingea din viață la Paris, Emil Cioran
Emil Cioran s-a născut pe 8 aprilie 1911, la Rășinari şi s-a stins din viaţă pe 20 iunie 1995, la Paris. Cioran a fost un filozof și scriitor român devenit apatrid și stabilit în Franța, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetățenia franceză. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor ’90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, „pretențioase și stupide”.
Emil Cioran a fost unul dintre cei mai importanţi gânditori ai secolului al XX-lea. Afectat de Alzheimer, filosoful uitase cine este în ultimele zile ale vieţii sale şi reîncepuse să vorbească în limba română, după mai bine de 50 de ani. Într-o declarație care surprinde esența existenței sale, Cioran a afirmat: „Am avut, mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii, fără umilinţe usturătoare şi griji meschine. O viaţă de vis, aproape, o viaţă de leneş, cum nu sunt multe în acest veac.” Pentru el, libertatea a fost esențială, refuzând să se supună rigorilor și obligațiilor impuse de o carieră tradițională. Această libertate i-a permis să exploreze adâncimile gândirii umane fără constrângeri, dedicându-și timpul lecturii și scrierii. A citit mult, dar numai ceea ce i-a plăcut, iar efortul său literar a fost răsplătit prin satisfacția de a rămâne fidel propriilor idei și gusturi. Cioran a fost adesea nemulțumit de propriile scrieri, dar a găsit în stilul său de viață o sursă de satisfacție: „Dacă sunt nemulţumit de ce am făcut, genul de viaţă pe care am dus-o, în schimb, nu mă nemulţumeşte. Şi asta înseamnă enorm.” Această declarație subliniază dualitatea existenței sale – un critic nemilos al umanității și al sieși, dar și un om care a găsit bucurie în libertate.
Emil Cioran a lăsat în urmă o operă filosofică profund pesimistă și o viață trăită în libertate și conformitate cu propriile principii.
Astăzi, Emil Cioran este amintit nu doar pentru scrierile sale provocatoare, ci și pentru viața sa trăită în afara normelor. El rămâne o sursă de inspirație pentru toți cei care caută să-și trăiască viața în conformitate cu propriile principii, indiferent de costuri.
Lăcrimioara ZOTA