Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - 3 ore în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - 3 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - 4 ore în urmă
“Tanti Irina a Anuții Văsălichii Măriuții din Șișești” continuă tradiția brodatului de mână - 6 ore în urmă
Două eclipse de lună și două de soare, în anul 2025 - 11 ore în urmă
Salvamontiștii maramureșeni, Moși Crăciuni pentru 50 de copii din satele cele mai greu accesibile ale județului - 11 ore în urmă
Pietre de poveste din zona Băiuț (II) - 11 ore în urmă
Praznicul Nașterii Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 14 ore în urmă
În Moisei: Festivalul Național de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Ioan Horea” ajunge la cea de-a XIII-a ediție - 14 ore în urmă
Maica Domnului, cinstită în a doua zi de Crăciun - 1 zi în urmă
Lansarea cărții „Arborele de cafea”a autoarei Andreea A. Făt
Marți, 26 noiembrie, ora 12.00, la sediul Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor Cluj Napoca va avea loc lansarea cărții „Arborele de cafea” a autoarei Andreea A, Făt.
Vor prezenta: Ion Cristofor, Nicolae Scheianu și Andrea H. Hedeș (editor)
Au trecut doi ani de când Andreea Făt a debutat în fascinanta lume a literaturii, cu volumul „Și puritatea, și păcatul”, în care a jonglat cu iubirea, eul, divinul sau timpul. Pasiunea, dăruirea și dorința de a se exprima prin cuvinte, trăiri și idei profunde, a determinat-o să publice și cel de-al doilea volum.
„Andreea Alexandra Făt este, de la debut, o poetă cu o lirică destul de bine conturată și asumată, și de aceea cred că prezența sa în poezia de mai departe de la noi, nu este doar o promisiune, ci o certitudine…” afirma despre autoare, scriitorul Nicolae Scheianu
Arborele de cafea
În dimineața aceea când te-am regăsit
ți-am mărturisit cu tot curajul
pe care îl mai aveam
că arborele de cafea din celălalt capăt al grădinii
se îmbolnăvește
că are frunzele mov, lucioase
și geme de durere
nu-mi dădeam seama dacă
te bucură revederea
sau te întristează soarta copacului nostru
care se apropia încet, încet
de moarte
îmi era teamă că voi fi nevoită să trăiesc doar pe jumătate,
în umbra arborelui de cafea”.
Lăcrimioara ZOTA