Se spune în popor că, „cei care pornesc de jos, ajung oameni mari în viață”. Un astfel de Om este Săluc Horvat. Cu resurse și oportunități limitate, a pornit hotărât și perseverent pe cărarea destinului său, și oricât a fost de îngustă, a pășit și cu un picior în fața celuilalt, înainte, numai să nu se întoarcă din drum. Determinarea, capacitatea de a depăși toate obstacolele, pragmatismul l-au transformat dintr-un om ce și-a câștigat existența prin sudoarea muncii, într-o personalitate maramureșeană, care și-a lăsat puternic amprenta în cultura urbei și a județului.
DIRECT MM
Ați rămas orfan de ambii părinți, la doar 7 ani și, copil fiind, a trebuit să munciți pentru a supraviețui. Povara sufletească și fizică nu v-a doborât. V-ați dorit mult să studiați și să vă puteți întreține. Fără haine bune și cu bani puțini ați plecat la Dej. Credeți că a fost noroc sau Dumnezeu v-a trimis un înger care să vă deschidă ușile potrivite în viață?
SĂLUC HORVAT
Da. Am avut o copilărie grea de care nu-mi face plăcere să-mi amintesc. Grea de pierderea părinților, dar și de condițiile istorice, regimul austro-ungar, războiul, foametea. M-am născut într-o zi de duminică, pe data de 23 iunie în satul Șigău, un cătun așezat pe un vârf de deal, un spațiu mioritic, înconjurat de păduri, de văi și povârnișuri. Nu împlinisem cinci ani când mama a decedat, iar pe tata războiul care l-a purtat prin Ungaria, Germania, l-a întors acasă plin de boli, și a decedat și el, rămânând, orfan de ambii părinți. Am plecat de acasă pe la 14 ani, nu cu gândul de a urma o școală, ci de a-mi câștiga existența. Am avut șansa să întâlnesc un om de mare suflet, profesorul Romulus Suciu, directorul unei școli profesionale, la ușa căruia am bătut. Acesta înțelegând situația m-a primit între elevii acestei școli. A fost momentul de la care, viața mea a luat-o pe un drum bun. Cu certitudine, reușita și norocul s-au datorat ajutorului Bunului Dumnezeu și a Fecioarei Maria, care mi-a luminat drumul pe tot parcursul vieții mele.
DIRECT MM
In paralel cu meseria de muncitor ați studiat la seral. Apoi a urmat Facultatea de filologie din Cluj pe care ați terminat-o cu 10. Când și în ce împrejurări s-a declanșat dorința de a scrie? L-ați studiat până în cel mai mic detaliu pe Eminescu. Cum ați ajuns la el? A existat cineva care v-a insuflat dragostea pentru poet? În ce s-a concretizat această pasiune?
SĂLUC HORVAT
Ajuns elev, în semn de mulțumire și recunoștință omului care mi-a întins mâna în momentele grele, m-am pus pe învățătură. La sfârșitul celor trei ani de școală, m-am numărat între premianți, ceea ce mi-a permis să–mi aleg repartizarea în producție, oriunde doream în regiunea Cluj. Așa am ajuns în orașul de care mă leagă întreaga mea devenire, până la cea de licențiat al Facultății de Filologie specialitatea limba și literatura română, a prestigioasei Universități clujene. Și mai apoi, prezent în mediu literar al Clujului. Ca oricare adolescent și eu am început cu poezie. Unele încercări au fost trimise la diverse reviste. Mi-am dat seama că nu am chemare pentru poezie și am renunțat. Am început să scriu și să public mai întâi în presa locală. Acesta a fost începutul. Cine mi-a insuflat dragostea pentru tot ce înseamnă Eminescu? În ce s-a concretizat această pasiune? Am avut șansa să am în liceu un profesor de română, admirator al lui Eminescu. Era prin anii 1953-1955, când mulți scriitori importanți au fost scoși din manuale, înlocuiți cu scriitori modești. Nici Mihai Eminescu nu se bucura de o mare ațenție, în schimb poeți ca A.Toma, Th. Neguluță, Maria Banuș, Dan Deșliu erau elogios tratați. Profesorul nostru a lăsat la o parte manualul, programa și ne vorbea cu mare patos despre Luceafărul și geneza sa, despre Scrisori,, Junimea, Titu Maiorescu, despre filosofia lui Schopenhuer și influența sa asupra pesimismului eminescian și multe altele. A fost momentul de la care am început să citesc tot mai mult despre poet și opera sa, și, în cele din urmă să trec la o cercetare atentă care a dus la elaborarea și publicarea a mai multor studii și cărți despre Eminescu. Dicționar cronologic (1994), Mihai Eminescu. Studii și articole 2000, Mihai Eminescu și comentatorii săi (2009),De la Titu Maiorescu la Petru Creția. Contribuții la un dicționar al eminescologilor(2010),Repere biobibliografice (2013), Mihai Eminescu în critica literară actuală (2017), Mihai Mihai Eminescu Luceafărul, ediție bibliofilă 2000) etc.
DIRECT MM
În 1961, destinul v-a purtat pașii spre Baia Mare, și de atunci, aici ați rămas. V-ați numărat printre cei care au înființat învățământul superior din Baia Mare. La Institutul Pedagogic erați primul după prorector. Ați luat în primire și biblioteca instituției. Așa s-a născut prețioasa carte „Introducere in biblioteconomie”. Mai târziu, biblioteconomia ați introdus-o ca disciplină. Povestiți-ne puțin despre acea perioadă!
SĂLUC HORVAT
Am ajuns în Baia Mare, prima dată, în anul 1954, după terminarea liceului, încercând să mă ascund de trimiterea în armată. M-am angajat ca pedagog la Grupul Școlar Minier, unde l-am întâlnit pe viitorul romancier Augustin Buzura, și el pedagog, împărțind timp de un an, aceeași cameră în internatul școlii, prietenie care s-a păstrat de-a lungul anilor. Am revenit în Baia Mare în 1961. Am avut șansa să fiu între cei care au pus bazele Institutului Pedagogic de 3 ani, prima instituție de învățământ superior în Baia Mare. Am fost primul angajat, numit secretar șef al acestei instituții, cel care a contrasemnat toate documentele emise la acest început de drum. Pe data de 1 octombrie 1961, a avut loc deschiderea anului universitar în Baia Mare. De la acea dată, până la ieșirea la pensie, am rămas fidel acestei instituții, îndeplinind diverse funcții administrative și didactice, între care și cea de director al Bibliotecii universitare, instituție pe care am onorat-o, cu unele detașări pe alte funcții, timp de peste treizeci de ani. Biblioteca și biblioteconomia mi-au adus multe satisfacții, atât în domeniul cercetării, cât și cel didactic; titularul cursului de biblioteconomie predat studenților de la filologie, introducerea și predarea unui curs de biblioteconomie în învățământul liceal, la clasele de filologie, publicarea primului manual de biblioteconomie pentru elevi, publicarea unei lucrări de referință, „Introducere în biblioteconomie”, participarea la congrese, conferințe internaționale, specialiști în domeniu din întreaga lume etc.
DIRECT MM
Ați înființat Asociația Scriitorilor Baia Mare și apoi s-a născut Revista „Nord literar”. Cum ați reușit să o mențineți atâția ani?
SĂLUC HORVAT
În Baia Mare, în Maramureș, existau un număr important de scriitori dar care, nefiind organizați, nu erau cunoscuți, nu aveau o revistă de literatură. În acest contest, împreună cu un grup de scriitori am înființat Asociația Scriitorilor Baia Mare. Președinte al Asociației fiind ales Săluc Horvat. Între obiectivele acesteia, pe lângă cel de reprezentare, era și acela de a edita o revistă literară proprie. În urma mai multor demersuri s-a reușit obținerea finanțării necesare, venite din partea Consiliului Județean Maramureș. Demersul nostru a fost susținut de către un colectiv de scriitori. Între aceștia amintim numele lui Gheorghe Glodeanu, Augustin Cozmuța, V.R.Ghenceanu, M. Mihai, Mircea Bochiș și alții. Cum am reușit? Prin eforturi susținute și o muncă tenace.
DIRECT MM
Ce a însemnat pentru dvs. premiul „Scriitorul anului” în 2013?
SĂLUC HORVAT
Reușita de a demonstra că în Baia Mare sunt scriitori valoroși a căror operă merită să fie răsplătită.
DIRECT MM
Considerați că aceste vremuri sunt grele pentru literatură?
SĂLUC HORVAT
Viața culturală și cea literară, în special, nu s-au bucurat nicicând de mari privilegii, cu toate acestea, s-a scris mereu, au apărut cărți valoroase, tineri talentați.
DIRECT MM
In studiile pe care le-ați realizat se simte bucuria detaliului biografic. Are România o cultură a biografiilor intelectuale?
SĂLUC HORVAT
Marele critic și istoric literar G. Călinescu, referindu-se la biografia lui Eminescu spunea că, pentru a-i înțelege opera, trebuie să-i cunoaștem mai întâi sufletul. Acest principiu a fost urmat de mulți critici și istorici literari. Nu putem vorbi de o cultură bibliografică, dar nici de lipsa unor cercetări de referință.
DIRECT MM
Cum arată cotidianul domnului Săluc Horvat, la 89 de ani? Aveți vreun regret că n-ați dus la bun sfârșit ceva ce vă doreați cu ardoare?
SĂLUC HORVAT
Un cotidian plin de preocupări și mai rar în viața publică. Regrete, neîmpliniri? Poate o anumită nostalgie firească a trecerii timpului. Proiectele la care visam rămase nerealizate, sigur că nu mă bucură. .
DIRECT MM
La ce lucrați acum?
SĂLUC HORVAT
Am la editură o sinteză a principalelor contribuții Eminescu, în rest, ce-o mai fi.
DIRECT MM
Un gând, un sfat pentru tinerii care vor să facă o carieră din scris.
SĂLUC HORVAT
Multă lectură!
Recent, a apărut cartea „Presa literară în limba română” semnată de profesorul Săluc Horvat. Fin cunoscător al fenomenului literar băimărean, în cuprinsul ei a adunat viața cenaclieră, înainte și după 1989, cu rele și cu bune, cu oameni devotați culturii și cu nostalgia și parfumul acelor vremuri unice. Parcursul profesional și academic al profesorului, bibliografului, cercetătorului, gazetarului, istoricului literar, eminescologului, Săluc Horvat este un exemplu de voință și perseverență, muncă neobosită, dedicare și pasiune, ingredientele cu care și-a adus contribuția valoroasă la studiul literaturii și culturii românești. Prin calitatea de bibliograf a realizat lucrări de referință care au ajutat la documentarea și conservarea patrimoniului cultural maramureșean. Prin cerectările sale ca eminescolog a contribuit la o mai bună înțelegere a operei și impactului poetului asupra literaturii române. Eforturile sale ca istoric literar au avut un impact considerabil asupra păstrării și promovării moștenirii culturale, demonstrând un echilibru în evaluarea operei literare.
Prin toate aceste contribuții, Săluc Horvat a scris 
o pagină importantă în istoria culturală a Maramureșului, lăsând în urmă un vast patrimoniu intelectual și spiritual care va inspira și educa noi generații.
La mulți ani, domnule profesor Săluc Horvat!
Lăcrimioara ZOTA
