Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 2 ore în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 2 ore în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 3 ore în urmă
Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - 15 ore în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - 15 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - 16 ore în urmă
“Tanti Irina a Anuții Văsălichii Măriuții din Șișești” continuă tradiția brodatului de mână - 18 ore în urmă
Două eclipse de lună și două de soare, în anul 2025 - în urmă
Salvamontiștii maramureșeni, Moși Crăciuni pentru 50 de copii din satele cele mai greu accesibile ale județului - în urmă
Pietre de poveste din zona Băiuț (II) - în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna martie – Emil Gavriș
Interpret de muzică populară, violonist, dirijor de orchestră, publicist, Emil Gavriș se năștea pe 28 martie 1915, în satul Chelnița, județul Maramureș. După școala primară din satul natal urmează studiile medii în Satu Mare. Frecventează și Facultatea de Drept, la Cernăuți și Cluj Napoca. Ca student a activat în diferite formații orchestrale, preferata lui fiind vioara. Tatăl său, învățătorul Augustin Gavriș, l-a iniţiat în tainele acestui instrument. După absolvirea facultății se refugiază la București. Debutează la Radiodifuziunea Română, în anul 1945, unde s-a bucurat de o largă popularitate, devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române.
A evoluat alături de mari interpreți: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Angela Moldovan, Ioana Radu. Artistul se numără printre cei dintâi soliști care au valorificat cântecul specific ținuturilor Transilvaniei, începând cu cântecele localității natale, așezată pe valea Someșului, nu departe de extremitatea de miazăzi a județului Maramureș. Și-a completat fără preget repertoriul și cu piese din alte ținuturi ale țării, precum și cu numeroase prelucrări și creații proprii, cultivând cu precădere melodiile vesele cu poezii șăgalnice. A fondat și a dirijat Orchestra de muzică populară a Clubului Sindicatelor din Învățământ București. A fost dirijor al Orchestrei de muzică populară a Radiodifuziunii Române.
A avut și o activitate publicistică, scriind articole menite a cultiva dragostea și devotamentul pentru cântecul popular. Cântecele interpretate de Emil Gavriș au fost imprimate pe discuri Electrecord. Un mănunchi de 22 din cântecele sale a fost publicat de Editura muzicală în 1962 în broşura intitulată „Cântece populare din repertoriul lui Emil Gavriș”. A participat la turnee în țară și străinătate: U.R.S.S., Cehoslovacia, Germania, Austria, Iugoslavia, Grecia, Italia, Israel ş.a
Emil Gavriș a condus, în calitate de dirijor, o seamă de orchestre de muzică populară, astfel:
- Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii,
- Ansamblul de cântece şi dansuri “Brâulețul’ din Constanța,
- Orchestra “Doina Argeșului” din Pitești,
- Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Arad,
- Orchestra “Doina Ilfovului” din București;
- orchestre populare de amatori, printre care și cea a Clubului Sindicatelor din Învățământ din Capitală.
Emil Gavriș a desfășurat o bogată activitate componistică: coruri, cântece pentru tineret, piese concertante pentru vioară și pian, romanțe pentru voce și pian, pe versuri de poeți români. A fost ambasadorul cântecului și muzicii populare românești în întreaga lume.
Lăcrimioara ZOTA