Pe 10 ianuarie, România sărbătorește ZIUA MATEMATICII, INFORMATICII ȘI ȘTIINȚELOR NATURII - 18 minute în urmă
Festivalul internațional de colinde, datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni a ajuns la cea de-a XXXII-a ediție - 59 minute în urmă
Muzică și poezie în Parcul „Grădina Morii” din Sighetu Marmației de Ziua Culturii Naționale - 4 ore în urmă
La Biblioteca Orășenească Borșa se reia șezătoarea săptămânală; Sunt invitate doamnele care îndrăgesc portul popular și arta confecționării lui - 6 ore în urmă
Eveniment cultural de excepție: La Borșa se va organiza Simpozionul „Nicoară Timiș – 100 de ani de la naștere” - 8 ore în urmă
Sunteți invitați să sărbătoriți Ziua Culturii Naționale alături de Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” - 10 ore în urmă
Alexandru Pașca şi Marius Tătar de la Academia de Șah Maramureș, locul II la Concursul național școlar ”Elisabeta Polihroniade” - 10 ore în urmă
2025 a fost declarat „Anul Mihai Eminescu” - 11 ore în urmă
Două gimnaste valoroase ale României au fost admise la universități din SUA - 11 ore în urmă
Cum poți obține o reducere de 10% pentru plata impozitelor - 12 ore în urmă
Plăcinta cu răcuină, prăjitura non plus ultra și alte delicii culinare marca Băiuț
În zonele montane unde culturile agricole sunt aproape inexistente, populația a trebuit să găsească alternative la ce le oferea natura.
Aceste alternative au dezvoltat în rândul locuitorilor și o latură creativă în domeniul culinar și de asemenea aplecarea spre plante spontane comestibile sau combinații de mâncăruri care au dus la o specificitate în cea ce privește gastronomia locală.
În Băiuț, localitate montană unde solul este sărac în substanțe nutritive avant un substrat de rocă vulcanică, materiile prime de bază ca făina, uleiul, zahărul etc. erau și sunt în continuare aduse din alte zone fiind folosite ca ingrediente de bază pe care veneau ,,ornate” ingredientele locale.
Am să încerc să enumăr câteva mâncăruri tradiționale din Băiuț și care surprind întotdeauna plăcut vizitatorii care sosesc în frumoasa comună maramureșeană.
Atracția cea mai mare pentru musafirii care poposesc la Băiuț este celebra plăcintă cu răcuină. Răcuina este o plantă ierbacee din Familia Caryophyllaceae care apare primăvara când este culeasă înainte de înflorire.
Se folosește ca umplutura în plăcinta clasică având un gust caracteristic și o aromă foarte plăcută.
Plăcinta cu răcuină este un simbol gastronomic al Băiuțului care ar merita fi înregistrată ca Brand local.
Trecem acum la bucătăria mai sofisticată. Așa cum se știe Băiuțul este o localitate multiculturală formată din locuitori care provin din mai multe părți ale Europei veniți aici pentru exploatările miniere, locuitori care au adus pe lângă obiceiuri, limbă și propria gastronomie.
Toate aceste rețete au dus la o adevărată artă culinară locală, ,,socăcițele” din Băiuț fiind foarte căutate și apreciate la diferite evenimente în special în Țara Lăpușului.
În bucătăria femeilor din Băiuț regăsim rețete din bucătăria austriacă și germană cum ar fi folosirea sosului dulce acrișor de merișoare la friptura de vită cu cartofi copți, sosul beșamel iar din bucătăria ungurească supele de fructe în special de mere.
Din bucătăria slovacă avem mâncărurile cu ciuperci ,,Rizike”, denumire identică și în limba cehă și slovacă. Ciupercile Lactarius detterimus sunt deosebit de aromate, având un suc portocaliu. Ele se înverzesc la tăiere, fiind consumate la noi în special la Băiuț.
Altă specie de ciuperci care se consumă la Băiuț este buretele de brad sau molid care de asemenea se albăstrește la tăiere. Locuitorii din comunele sau satele limitrofe din Maramureșul istoric cum este Budeștiul sau Glodul nu culeg aceste ciuperci dar le protejează numindu-le chiar ca fiind ,,ciupercile băiuțenilor”.
La capitolul murături, cea mai apreciată este murătura din ciuperci ghebe.
Foarte mult se consumă în Băiuț de asemenea fructele de pădure atât în stare naturală cât și sub formă de dulcețuri sau compoturi.
Afinul este foarte apreciat deoarece datorită conținutului foarte bogat în vitamina A și care contribuie mult la adaptarea ochilor de la lumină la întuneric și viceversa, venind astfel în sprijinul muncitorilor mineri.
Creșterea animalelor a avut în trecut o dezvoltare mai mare cu un regres enorm în perioada unltimilor ani.
Foarte apreciat era laptele de capră care este un excelent adjuvant în tratarea bolilor de plămâni , de altfel aceasta fiind și principala boală profesională a minerilor.
Se creșteau de asemenea vaci și porci. Tăierea porcului la Băiuț se făcea total diferit față de obiceiul din celelate sate lăpușene.
Am să închei cu desertul ca și în bucătăria tradițională, cu trei prăjituri specifice Băiuțului.
Prăjitura Non ultra plus , denumire sofisticată având un iz de umor de Băiuț, este o prăjitură care se face tradițional doar de Anul Nou și este formată din două foi în formă de cerc acoperite cu bezea iar în interior se pune gem de caise.
De asemenea este ,,Doboșul de Băiuț”, format din foarte multe straturi subțiri coapte pe un substrat din ceară de albine.
Închei cu prăjitura Kati care este primul test al oricărei gospodine din Băiuț.
Vă așteptăm așadar la Băiuț să gustați din deliciile locale și să vă bucurați de o experiență culinară inedită.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început !
Walter ÜBELHART
Foto deschidere – Sonia Chifor
Citește și
Protopopul Ioan Dragomir de la Băiuț și Proclamația de la Blaj din anul 1848