Alocațiile de stat pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025 - 13 ore în urmă
Mulți turiști au ales să petreacă Crăciunul la pensiunile din Maramureș - 13 ore în urmă
Programul ierarhilor maramureșeni, duminică, 29 decembrie - 17 ore în urmă
Se fac înscrieri la Raliul Zăpezii, aflat la cea de-a XV a ediție - 18 ore în urmă
Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 18 ore în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 2 zile în urmă
Personalități maramureșene de ieri și de azi, născute în luna februarie; Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori contemporani
Nicolae Breban, figura emblematică din cultura română a secolelor XX-XXI
Eseist, poet, dramaturg, academician, romancier, Nicolae Breban a împlinit venerabila vârstă de 90 de ani. ”M-am temut de vârsta asta ca de un zid. Dar uite că l-am trecut, m-am eliberat.” 90 de ani e pragul pe care doi prieteni au avut dorința de a-l trece împreună. Eugen Simion, nu a mai apucat, decedând la vîrsta de 89 de ani și șase luni.
Fiu de preot greco-catolic și mamă nemțoaică, Nicolae Breban s-a născut în februarie, 1934, la Baia Mare. A avut un parcurs școlar zbuciumat. A fost exmatriculat din cauza originilor sociale, a lucrat ca sudor, strungar, ca apoi să se înscrie la Facultatea de Filosofie. A fost exmatriculat după jumătate de an, pe motiv de neconcordanță ideologică. Înscris din nou, întrerupe studiile din probleme de sănătate. Urmează o școală de șoferi, este angajat ca gestionar de piese auto iar în anul 1956 devine student al Facultății de Filologie din Cluj, pe care o abandonează după un an. Preferă să rămână un autodidact, citind și studiind mult. Frecventează un cenaclu de pe lângă Revista ”Tânărul scriitor” și leagă prietenii cu Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Matei Călinescu, un nucleu al generației anilor 1960.
Publică schițe și nuvele în Gazeta Literară și Luceafărul. Se face remarcat prin talentul său. Își face debutul editorial cu romanul ”Francisca.” Primește premiul ”Ion Creangă,” al Academiei Române. Un an mai târziu se va naște un alt roman,”În absența stăpânilor.” Publică aproape în fiecare an romane și ediții ale acestora. Se refugiază la Paris și scrie fără încetare. Momentul de vârf îl atinge cu trilogia românească ”Amfitrion,”(vol.I Demonii mărunți, vol.II Procuratorii, vol.III, Alberta). Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
În 1990 revine în țară, de la Paris. Inaugurează Revista Contemporanul. Continuă să scrie, opera lui concretizându-se în 17 romane, 12 cărți traduse în alte limbi, 2 nuvele, 11 eseuri și memorii, 3 piese de teatru și 3 volume de versuri.
Fănuș Neagu a avut cea mai bună intuiție a personalității lui Nicolae Breban:
”Romanicier cu oasele dure și cu o nestăpânire a trăirii foarte rar întâlnită, viscolit parcă de un blestem pe care și-l construiește fără să vrea, Nicolae Breban obține gloria exact pe căile prin care alții ajung să fie descăpățânați ca artiști. Fumegă în el, ca-n toți prozatorii ieșiți din delta orașelor transilvane, minereuri pentru furnale mari. Cred că s-a născut sub o stea însângerată și, ca orice artist autentic, e un mare om trist. Ajunsă în punctul culminant, tristețea lui se împletește cu beția visării- atunci, mi-nchipui, Breban trăiește cu ochii închiși bucuria că e foarte puternic pentru el însuși și are un surâs îngăduitor pentru cei ce-l cred cu umerii la pământ.”
La împlinirea a 90 de ani, Nicolae Breban a fost omagiat la începutul acestei luni de Academia Română. Cu același prilej, revista ”Contemporanul” i-a dedicat un număr special. De asemenea, Muzeul Național al Literaturii Române a organizat ”Colocviul Național Nicolae Breban.
Lăcrimioara ZOTA