În perioada 29 iunie – 11 iulie 2020, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie a desfășurat a doua campanie de cercetări arheologice la Sălnița, punctul Custura Cetățelei (comuna Vima Mică, județul Maramureș).
Localitatea, parte integrantă a Țării Chioarului, este situată în sudul județului Maramureș, în Defileul Lăpușului. Este atestată pentru prima dată în anul 1566, însă istoria localității pare a fi mult mai veche.
Josef Kádár, în 1903, în monografia Szolnok Dobokavármegye monographiája, menţionează cu referire la aceste locuri: în 1864 „Dealu cseteczi, hegy, egykor vár” (Dealu ceteţii, munte, odinioară cetate), iar în 1898 toponimele „Csetecze” (Ceteţe) și „Cseteczele dealu”(Dealu Ceteţele). Locurile menţionate de Josef Kádár au fost investigate ulterior de István Ferenczi la finalul anilor ´60 ai secolului trecut. Pe șaua de legătură dintre Custura Cetăţelei și Cetățea, cercetătorul clujean a descoperit câteva fragmente ceramice mărunte, cu pietricele de cuarț în compoziție, apreciate ca fiind preistorice, sugerând astfel, pentru prima dată, o locuire mai veche în zonă. În decursul anului 2013, în lunile mai și iunie, membri ai Clubului de Speologie Montană Baia Mare (Ioan Pop, Viorel Coroianu, Leon Lazăr, Traian Minghiraș și Alexandru Mureșan), împreună cu Carol Kacsó (arheolog) și Zamfir Şomcutean (Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș) vizitează zona, în vederea verificării informaţiei cu privire la existenţa unui zid din blocuri de piatră.
Cu prilejul acestor cercetări se realizează și o hartă a Custurii Cetățelei cu amplasarea zidului de piatră și a platformei și un profil al zidului, rezultate publicate ulterior în Revista Bistriței (nr. 27, 2013). În luna iulie a anului 2019 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie desfășoară prima campanie de săpături arheologice, în capătul estic al platoului, pe a doua terasă, într-o zonă neîmpădurită. Un raport preliminar cu rezultatele din acest an au fost publicate în Vatra Chioreană – Revista Țării Chioarului (nr. 13, anul XIV, 2019).
În anul 2020 s-au trasat și cercetat suprafețele denumite convențional SII și SIII/2020, amplasate în sectorul estic al sitului arheologic. Scopul acestora a fost de a afla informații despre grosimea, dimensiunile și structura zidurilor, a felului cum a fost amenajat terenul pentru ridicarea acestora. S-a putut stabili faptul că, pentru ridicarea zidurilor, tot terenul a fost curățat până la stânca nativă, peste care a fost așezat un strat de pietre amestecate cu nisip. În porțiunea unde zidul a fost înălțat s-a observat faptul că pietrele au fost prinse cu mortar. S-au recoltat și câteva bucăți de mortar în vederea analizei compoziției chimice a acestuia. Au fost descoperite materiale arheologice (fragmente ceramice, oase de animale, câteva piese și unelte din fier) aparținând Eneoliticului (cultura Coțofeni, 3.500-2.500 a.Chr.), Epoca Târzie a Bronzului (a douajumătate a mileniului II a.Chr.) și perioadei medievale (sec. XIII-XIV p.Chr.).
Colectivul de cercetare a fost alcătuit din muzeografii Marius Ardeleanu, Dan Pop și Sorana Mișca, finanțarea necesară fiind asigurată din bugetul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (manager: dr. Viorel Rusu, contabil șef: ec. Virginia Marian). Alături de echipa de cercetare, pe șantierul arheologic, au participat Vlad Murgu și Teodor Taloș (Universitatea „Babeș-Bolyai”Cluj-Napoca), Vasile Papuc (Asociația Detecție Nord Maramureș), Dragoș Conțiu, Adrian Mărcuț (cercetători independenți) și Vlad Roman (ghid montan). Șantierul arheologic a fost vizitat de Péter Szőcs, specialist în arheologie medievală 9Muzeul Județean Satu Mare) și de membri ai Clubului de Speologie Montana Baia Mare, unii dintre ei voluntari în cadrul cercetării arheologice: Traian Minghiraș, Tudor Tămaș, Maria Tămaș, Mara Tămaș, Mureșan Alexandru, Mureșan Ramona, Mureșan Andrei, Pandi Tamaș, Rist Iosif, Mihai Moisei, Pop Octavian, Mircea Rațiu și Alexandra Enea (Universitatea„Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Biologie și Geologie).
Dorim să mulțumim gazdelor noastre pentru posibilitatea organizării bazei arheologice pe terenul din gospodăria acestora: familia Bodea Ioan, Semida, Ioana, Raluca şi Alex, precum şi inegalabila amfitrioană Mara Mariţa (cunoscută ca tanti Marița).
Având în vedere importanţa acestor descoperiri pentru istoria Maramureșului, echipa de cercetare de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Maramureș intenţionează să continue cercetările arheologice la Sălniţa – „Custura Cetăţelei” şi în anii următori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice bogat în descoperiri, dar mai ales în ceea ce priveşte informaţiile privind condiţiile şi modul de locuire în zona râului Lăpuş în diverse epoci istorice (fotografii M. Ardeleanu, D. Conțiu, V. Murgu și T. Taloș).
muzeograf dr. Marius Ardeleanu, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
