Victoria Darvai se năștea de Sfîntul Ioan, pe 7 ianuarie 1926 în localitatea Biserica Albă, actualmente Ucraina, într-o familie de ţărani. S-a bucurat de copilărie și dragostea bunicilor, pe Valea Izei și pe Valea Marei. După clasele primare absolvite în satul Dragomirești, le urmează pe cele liceale în Cluj și Turda. în 1948 este admisă la Institutul de Artă Maghiară din Cluj începând cursurile în cadrul secţiei canto. În 1952 se înscrie la Şcoala Medie de Muzică din Bucureşti, secţia canto clasic şi în acelaşi an se transferă la canto popular, unde o are ca maestră de interpretare pe Maria Tănase.
Pe perioada anilor 1956 – 1958 lucreaza ca redactor la redacţia muzicală Radio Romania.
Începând cu anul 1959 activitatea artistică este intensă. Urmează o serie de turnee în ţară şi străinătate, colaborări cu Ansambluri folclorice din Sibiu, Caransebeş, este angajată în cadrul ansamblurilor folclorice din Baia Mare – membru fondator, Suceava, Iaşi. Este invitată în concerte şi spectacole cântând pe marile scene alături de prestigioase orchestre Barbu Lăutaru ( a Filarmonicii George Enescu ) și Rapsodia Română.
Cântăreaţa de muzică populară Victoria Darvai a fost o pasionată culegătoare de legende şi balade populare. Culegătoarea de folclor devine creatoare de muzică populară. Cea mai interesantă creație a Victoriei Darvai e „Pintea Viteazul.” În arhiva Institutului de Folclor se păstrează şase variante diferite ale „Baladei lui Pintea”, toate aparţinând Victoriei Darvai. Ea a cules şi frumoasa legendă a Dochiei, fiica lui Decebal.
Victoria Darvai este la originea unei importante culegeri de folclor muzical realizată de cercetătorii Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“. Aduce în scenă cântece culese din satele maramureșene, iar dacă ar fi să rememorăm câteva nu putem să nu pomenim de piesele din fonoteca de aur: „Buciumul“, „Pe cărare vine mândrul“, „Legăna-m-aș legăna“, „Chemarea oilor“, „Cât îi Maramureșul“, „Bine zice fluierul“, „Mândrul meu e păcurar“, „Unde m-a dus dorul“, „Câte frunze îs în nuc“. Atât de unic îi este repertoriul încât îi inspiră pe cercetători să îl includă în culegerile de folclor.
Cântecele i-au fost atât de mult apreciate, încât, chiar Maria Tănase, aflată în culmea unei glorii neegalate de atunci încoace de niciun alt interpret, a preluat și înregistrat piesele „Buciumul“, „Toderel“, „Prin pădure trece-mi-oi“ și „Horincuța“. Despre acest episod Victoria Darvai vorbește cu un soi de pioșenie fiindcă nu era la îndemâna oricui să fie îndrăgit de uriașa solistă. Iar maramureșeanca chiar a fost aproape de sufletul Mariei Tănase!
Munca și pasiunea pentru folclorul românesc la cel mai înalt nivel i-au fost răsplătite:
1948 – debut la concursul de voci pe ţară unde a obţinut locul al doilea
1954 –primele înregistrări Radio. Piesele „Buciumul” si „Joc pădurănesc” cu Orchestra Populară Radio condusă de Ionel Banu.
1955 – câştigă premiul III în cadrul Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Varşovia
1956 – apare pe coloana Sonoră de inaugurare a postului TVR cu piesa „Buciumul”
1956 – distinsă cu Diploma de onoare a Festivalului republican al şcolilor şi institutelor de artă
1957 – laureată a Concursului naţional al tinerilor solişti de la Moscova – locul II
1959 –premiul II al Concursului pentru Festivalul de la Viena
1961 – membru fondator al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare
2002 –Asociaţia Naţională a Interpreţilor şi Ansamblurilor Folclorice din România îi acordă Diploma de excelenţă pentru merite deosebite aduse artei şi culturii de-a lungul întregii sale activităţi artistice
2002 – Președintele României îi conferă „Medalia Națională Serviciul Credincios ” pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere artistice semnificative pentru civilizaţia românească universală
2006 – I se decernează Diploma de Cetăţean de onoare al comunei Dragomireşti
2009 – primeşte Diploma de Cetăţean de onoare al comunei Călineşti
Victoria Darvai sau Fata de pe Iza cu glasul ca de bucium şi-a propus să valorifice vechile cântece maramureşene și toate aceste făgăduinţe au devenit înfăptuiri. Legenda muzicii populare tradiționale maramureșene va rămâne mereu în inimile iubitorilor de folclor.
Lăcrimioara ZOTA
