152 de ani de la nașterea lui IULIU MANIU - 5 ore în urmă
Vineri seară, de vizionat spectacolul „Căsătoria”, după N.V. Gogol - 6 ore în urmă
Teodor Perșa din Băiuț (1943-2006) – o viață pe note muzicale - 6 ore în urmă
Turiști fericiți după o plimbare cu sania, trasă de iapa Karina - 6 ore în urmă
A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Scărișoara Nouă - 6 ore în urmă
Aducere aminte: Cu Lenuș la săniuș pe derdeluș - 6 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Două întâmplări din vremea când trebuia să devenim “oamenii noi” ai comunismului - 7 ore în urmă
SMURD Maramureș împlinește 15 ani - 7 ore în urmă
Marcel Mureșan, dialog cu Ioan Marchiș (II) - 7 ore în urmă
De la 1 ianuarie crește indemnizația ajutorului de înmormântare - 9 ore în urmă
Crina Chilat dă o veste bună pentru agricultori
Crina-Fiorela Chilat este adevărata reprezentantă a Maramureșului pe lista candidaților la alegerile europarlamentare. Adică trăiește aici zi de zi și cunoaște problemele județului mai profund decât le poate cunoaște altcineva din câteva vizite prin zonă, pe la rude. În plus, ea este o specialistă de top în domeniul financiar, cu rezultate foarte bune și în afacerea proprie. Prezența Crinei Chilat pe listele de la europarlamentare e un semnal încurajator pentru schimbarea gărzii de politicieni și tendința aducerii de suflu nou în politica românească. E adevărat că locul 16 nu e tocmai eligibil, dar s-a apelat la ea pentru a aduce voturi din Maramureș. Și e un semnal clar că – dacă nu va fi aleasă în mai 2019 – centrul o dorește pe loc eligibil pentru parlamentarele din 2020. În fond, e un truism să spui că , dacă e bun cineva pentru Europa, e clar că e bun și pentru România. În cazul de față, bun și pentru Maramureș. Nu știm dacă la fel gândesc și actualii parlamentari social-democrați din județ. Dar trebuie să-și aducă aminte că și ei au luat, cândva, locul altora.
Crina Chilat, vicepreședinte OFSD Maramureș, aduce la cunoștința maramureșenilor o veste caldă și bună, ce vine de la comisia AGRI de la Bruxelles: viitoarea politică agricolă comună nu va impune plafonarea subvenţiilor. Fiecare ţară va decide voluntar implementarea unei asemenea măsuri.
”Plafonarea subvenţiilor ar fi afectat peste 1.800 de ferme şi ar fi fost o frână în dezvoltarea agriculturii din ţara noastră. Decizia favorizează România, un stat care obține anual peste 4 miliarde de euro din exporturile agricole” – a precizat Crina Chilat.