Înfrângere pentru Știința Explorări în ultimul meci oficial din acest an - 3 ore în urmă
Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 4 ore în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 5 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 5 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 6 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 7 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 7 ore în urmă
Concurs de Kendama pentru tineri, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 8 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Preocupările vieții ca motive care ne îndepărtează de chemarea lui Dumnezeu - 8 ore în urmă
Tinerii de la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil” Târgu Lăpuș au avut parte de o experiență interactivă la Primăria Municipiului Baia Mare - 9 ore în urmă
Ce se întâmplă cu dolarul și de ce contează pentru noi toți
În ultimele luni, dolarul american – considerat cea mai puternică monedă a lumii – a pierdut din valoare. Această scădere este legată de incertitudinile privind politica economică a Statelor Unite, ceea ce i-a făcut pe investitori să își retragă banii din titlurile de stat americane și din dolari. Practic, în loc să își țină economiile în dolari, aceștia caută alte monede mai stabile.
De la începutul anului, dolarul a scăzut cu aproximativ 9%. Este o mișcare semnificativă, care afectează piețele internaționale. Potrivit unui sondaj realizat de Bank of America, cei mai mulți investitori cred că această tendință de scădere va continua, ceea ce nu s-a mai întâmplat la o asemenea scară de aproape 20 de ani.
Ce înseamnă asta pentru restul lumii?
Când dolarul scade, alte monede – precum yenul japonez, euro sau francul elvețian – se întăresc. Asta poate fi un avantaj pentru țările care importă mult, deoarece bunurile devin mai ieftine. De exemplu, o monedă locală mai puternică înseamnă că țările pot plăti mai puțin pentru energie, alimente sau alte produse aduse din străinătate, ceea ce ajută la scăderea inflației.
În același timp, o parte din țările emergente – cele aflate încă în dezvoltare – nu se bucură neapărat de această slăbiciune a dolarului. Multe dintre ele au datorii mari în dolari, iar scăderea valorii acestuia le poate ajuta. Însă dacă propriile monede sunt instabile, riscul este ca investitorii să-și retragă banii de acolo, ceea ce poate crea alte probleme economice.
Pe de altă parte, un dolar mai slab le oferă băncilor centrale (precum Banca Centrală Europeană sau cele din Asia) mai multă libertate să reducă dobânzile. Dobânzile mai mici ajută firmele și oamenii să se împrumute mai ușor și pot stimula economia. Totuși, există și riscuri – precum scumpirea produselor importate sau scăderea competitivității exporturilor.
Unii economiști avertizează că, dacă țările încep să își slăbească voit moneda pentru a-și susține exporturile, se poate ajunge la conflicte comerciale. Statele Unite, de exemplu, ar putea impune taxe mai mari, acuzând alte țări că „manipulează” cursul de schimb.
În concluzie, ceea ce se întâmplă acum cu dolarul nu e doar o chestiune pentru bancheri sau investitori – poate influența prețurile din magazine, salariile, ratele la credite și chiar relațiile comerciale dintre țări. Este un joc global în care fiecare mișcare contează.
Vasile Petrovan
















