Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Copilul bun care nu a fost știut (m-a inspirat filmul „Adolescence”) - în urmă
Baia Mare, în centrul unui scandal național - 48 minute în urmă
O zi neagră pentru cei mai bogați oameni ai planetei - 1 oră în urmă
Copiii Centrului de zi al Asociației Pirita Children au participat la proiectul „Plantează o FLOARE, sădește un POM, fă-ți datoria de om” - 1 oră în urmă
Concert de pricesne și muzică religioasă la Seini - 2 ore în urmă
„Cântați, Domnului, cântați”: La Sighetu Marmației va avea loc a IV-a ediție a Festivalului concurs de cântări religioase - 2 ore în urmă
Când omul sfințește locul - 4 ore în urmă
Atelier de încondeiat ouă la Centrul de informare turistică din Sarasău - 6 ore în urmă
Bărbat în stare gravă după ce a fost prins sub un mal de pământ surpat - 6 ore în urmă
Teatrul Ararat Baia Mare va prezenta spectacolul „Gunoierul” la Festivalul Internațional de Satiră și Umor „Mărul de aur” de la Bistrița - 6 ore în urmă
O lecție de dezvoltare a economiei românești, rămasă de la Regele Carol I
După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Guvernul provizoriu de la București i-a oferit Coroana României lui Carol I, după ce aceasta fusese refuzată de contele Filip de Flandra. În alegerea lui Carol I a contat și înrudirea sa cu împăratul Franței, Napoleon al III-lea, precum și cu Casa Regală a Prusiei. Domnia lui Carol I a început în 10 mai 1866 și încă de la început regele a urmărit dezvoltarea economiei româneşti. Și a înțeles că acest obiectiv nu poate fi atins fără construirea unei infrastructuri extinse, mai ales cea feroviară. Dacă în 1866 România nu avea nici un kilometru de cale ferată, în 1914, la moartea regelui, calea ferată românească atingea o lungime de circa 3.800 de km. Adică, o medie de 80 de km/an. O adevărată lecție de economie care ar trebui însușită – și aplicată – și de către conducătorii de azi.
În mileniului trei, aceștia reușesc să lase în paragină infrastructura feroviară, iar la cea rutieră se chinuiec cu vreo 20 km de autostradă pe an. Și în mod cert, pentru această contraperformanță nu e de vină tehnologia, care a evoluat serios în ultimii 150 de ani. Din păcate, seriozitatea nu a evoluat în același ritm, dimpotrivă – vorba lui Caragiale – la acest capitol e „viceversa”.
De la Carol I ne-au rămas nu doar calea ferată sau castelul Peleș, ci și independența, Dobrogea românească, leul ca monedă națională sau instituții vitale precum Academia Română și Banca Națională a României.
1 Comentariu în această postare
E.T
Sper sa citeasca acest articol despre ce au facut niste romani priceputi si diriguitorii administratiei judetene cat si a celor locale,care sunt,cu mici exceptii ( Farcasa,Tautii Magheraus si Dumbravita-la noroc chior),repetenti la dezvoltarea acestei zone.Cei care vor sa-i schimbe,cei de la USR vin tot cu povesti,nici o solutie pentru dezvoltarea acestui judet.