19 polițiști maramureșeni au ieșit la pensie la final de 2024 - 33 minute în urmă
PS Iustin: „Mulțumim cu evlavie smerită în genunchi Bunului Dumnezeu pentru binecuvântările pe care le-am primit în anul ce a trecut” - 42 minute în urmă
Editorialul de miercuri: Biserica din Bogdan Vodă - 1 oră în urmă
Valea Sibila de la Strâmbu-Băiuț – Valea Zeiței - 2 ore în urmă
După 18 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România a intrat în Schengen - 2 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: 1 ianuarie, întreită sărbătoare la început de an - 6 ore în urmă
Mocănița, bucuria turiștilor pe perioada Sărbătorilor de iarnă - 12 ore în urmă
În prima zi din an este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare - 14 ore în urmă
Mesaje pornite din suflet, de la Oameni care fac cinste Maramureșului - 18 ore în urmă
PS Iustin îndeamnă ca la miezul nopții, la cumpăna dintre ani, să citim cu toții, în genunchi, Acatistul Mântuitorului nostru Iisus Hristos - în urmă
O lecție de dezvoltare a economiei românești, rămasă de la Regele Carol I
După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Guvernul provizoriu de la București i-a oferit Coroana României lui Carol I, după ce aceasta fusese refuzată de contele Filip de Flandra. În alegerea lui Carol I a contat și înrudirea sa cu împăratul Franței, Napoleon al III-lea, precum și cu Casa Regală a Prusiei. Domnia lui Carol I a început în 10 mai 1866 și încă de la început regele a urmărit dezvoltarea economiei româneşti. Și a înțeles că acest obiectiv nu poate fi atins fără construirea unei infrastructuri extinse, mai ales cea feroviară. Dacă în 1866 România nu avea nici un kilometru de cale ferată, în 1914, la moartea regelui, calea ferată românească atingea o lungime de circa 3.800 de km. Adică, o medie de 80 de km/an. O adevărată lecție de economie care ar trebui însușită – și aplicată – și de către conducătorii de azi.
În mileniului trei, aceștia reușesc să lase în paragină infrastructura feroviară, iar la cea rutieră se chinuiec cu vreo 20 km de autostradă pe an. Și în mod cert, pentru această contraperformanță nu e de vină tehnologia, care a evoluat serios în ultimii 150 de ani. Din păcate, seriozitatea nu a evoluat în același ritm, dimpotrivă – vorba lui Caragiale – la acest capitol e „viceversa”.
De la Carol I ne-au rămas nu doar calea ferată sau castelul Peleș, ci și independența, Dobrogea românească, leul ca monedă națională sau instituții vitale precum Academia Română și Banca Națională a României.
1 Comentariu în această postare
E.T
Sper sa citeasca acest articol despre ce au facut niste romani priceputi si diriguitorii administratiei judetene cat si a celor locale,care sunt,cu mici exceptii ( Farcasa,Tautii Magheraus si Dumbravita-la noroc chior),repetenti la dezvoltarea acestei zone.Cei care vor sa-i schimbe,cei de la USR vin tot cu povesti,nici o solutie pentru dezvoltarea acestui judet.