Alocațiile de stat pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025 - 5 ore în urmă
Mulți turiști au ales să petreacă Crăciunul la pensiunile din Maramureș - 5 ore în urmă
Programul ierarhilor maramureșeni, duminică, 29 decembrie - 10 ore în urmă
Se fac înscrieri la Raliul Zăpezii, aflat la cea de-a XV a ediție - 10 ore în urmă
Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 11 ore în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 14 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 15 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 16 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 16 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 1 zi în urmă
E Ziua Culturii Naţionale. Ați băgat de seamă?
Şi pentru că e 15 ianuarie, şi pentru că nu e doar ziua poetului naţional ci şi Ziua Culturii Naţionale, m-am gândit să dau o căutare pe Google cu următoarele cuvinte: „maramures-ziua-culturii-nationale-2018”. Neinspirată mişcare! Mi-au apărut tot felul de acţiuni culturale derulate fie în alte judeţe, fie în alţi ani. Oricum, la rezultatele căutării, Google-ul îmi trăgea o linie peste Maramureş, semn că acele cuvinte pe care le-am asociat eu, nu se regăsesc la un loc, acum şi aici. Sigur, în 15 ianuarie, sunt două acţiuni dedicate lui Mihai Eminescu la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare şi, poate, pe la câteva şcoli din judeţ, dar asta nu mi se pare suficient. Deloc! Aştept să mai treacă două-trei săptămâni să văd, cu groază, invazia de promo-uri la acţiuni dedicate atât de ne-românescului Valentine’s Day şi, mai încolo, şi mai ne-românescului Halloween. Se va înfierbânta din nou facebook-ul de poze colorate, de inimioare, floricele şi steluţe. Am văzut prin şcoli multe, prea multe manifestări dedicate acestor sărbători străine şi reci, care nu încurajează nimic, nu ne spun nimic, nu sunt ancorate deloc în tradiţia noastră. Dar care prind la public. De ce? Pentru că sunt facile şi superficiale, pentru că – aparent – ne oferă confortul de a ne simţi „în rând cu lumea”, raliaţi la o modă care, chipurile, „dă bine”. Pentru că, adesea, pare mai uşor să preluăm decât să săpăm spre propriile noaste rădăcini. Avem şi noi sărbători în care să ne putem masca precum la Halloween, avem şi noi sărbători în care să celebrăm iubirea. Mult mai profunde, mult mai bogate. Dar, avem în 15 ianuarie şi o… sărbătoare a Culturii Naţionale, şi mai avem un an 2018 – în care celebrăm cel mai important moment istoric al ultimului secol – Centenarul Marii Uniri. E un moment pe care nu-l putem disocia de cultura românească, pentru că a fost posibil şi datorită unor personalităţi culturale de mare anvergură. E un prilej de a ieşi în lume cu ce avem autentic şi profund, cu ce ne defineşte ca fibră şi neam, ca popor şi cultură. De aceea, mi-aş fi dorit să văd o explozie de evenimente dedicate Zilei Culturii Naţionale, la toate nivelele: de la instituţii de învăţământ şi instituţii de cultură, până la ONG-uri şi supermarket-uri.
Dana G. BUZURA
2 Comentarii în această postare
ion
Dana, citesc cu plăcere textele tale. Făcând recurs la memoria nu prea îndepărtată, realizez acum că în presa din Baia Mare au fost și sunt nume de ziariști talentați, care au practicat această meserie frumoasă și la modul curat, onest. Cred că tu faci parte din această lume a ziariștilor adevărați. Cu har și cu verticalitate morală. Visez la o zi în care se vor aduna acești ziariști ai Băii Mari într-o singură redacție, pentru a face un ziar adevărat, în folosul comunității. În felul acesta, s-ar mai spăla și ceva din rușinea care a acoperit presa coruptă din Baia Mare. Coruptă, neinteresantă, fără nerv, obosită și obositoare, la limita audienței, pe cale de dispariție… S-a întâmplat din cauza unor colegi de breaslă lacomi care ne-au trădat visurile…
Dana Gagniuc
Vă mulţumesc! Şi sunt total de acord cu dumneavoastră. Şi eu, în idealismu-mi nevindecabil, visez la o presă adevărată. La o renaştere a ei din propria-i cenuşă, la reaşezarea ei acolo unde ar trebui să-i fie locul: într-o lojă privilegiată a spaţiului public. Habar nu mai am dacă mai e posibil, gândindu-mă la ceea ce a devenit… Dar, cu toate astea, continui să visez… Şi să pledez pentru obligaţia fiecăruia de a se modela, cizela, perfecţiona, informa… Pentru că, schimbarea trebuie să înceapă de undeva. Nu suport şi nu accept ideea de plafonare. De aceea, reiterez mereu şi încerc să aplic ceea ce spune Nietzsche: „Împodobindu-se pe sine, trandafirul împodobeşte grădina”.