„Holocaust. Never forget!”: La Școala „Nicolae Iorga” din Baia Mare se vor derula activități în parteneriat cu Institutul Olga Lengyel (TOLI) din S.U.A. - 10 ore în urmă
Hramul şcolilor teologice va fi sărbătorit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 12 ore în urmă
Tradiție și identitate: La Unguraș s-a organizat „șezătoare în chișlegi cu joc” - 12 ore în urmă
Studenții și masteranzii de la Arte Plastice Baia Mare vă invită să le admirați expozițiile cu lucrările de semestrul I - 12 ore în urmă
Intervenţie chirurgicală în premieră la Spitalul Județean Baia Mare; O femeie și-a recăpătat mobilitatea după ce coloana i-a fost secționată într-un accident - 12 ore în urmă
Preferințele muzicale zilnice ale ascultătorilor tineri din România?! - 15 ore în urmă
ANAF și contribuabilii, pe aceeași lungime de undă - 16 ore în urmă
Cluburile sportive aflate în subordinea ANS vor fi transferate administrațiilor locale - 16 ore în urmă
Comisia de la Veneția se pronunță asupra crizei electorale din România - 16 ore în urmă
Coca-Cola retrage produse din Europa - 16 ore în urmă
Editorialul de miercuri: La Coștiui timpul nu mai are răbdare
Coștiuiul este un sat ce aparține de Rona de Sus. În partea de sud se învecinează cu Bârsana. Aici ar fi vorba de un drum de circa 2 kilometri prin care locuitorii Maramureșului istoric ar avea acces în ceea ce poate deveni o stațiune turistică cu peisaje edenice.
Coștiuiul a fost alcătuit din cetățeni maghiari, ucrainieni, germani, slovaci, români, polonezi și alte minorități. Într-un dicționar geografic al Ungariei, apărut la Buda, în 1851, satul Coștiui a fost o comună locuită de maghiari, ruteni și germani. În ceea ce privește confesiunea acestora, majoritatea erau romano-catolici, aproximativ 652 de greco-catolici. Localitatea e atestată documentar după unele surse în anul 1353.
Calea ferată Sighet-Coștiui, 15,6 kilometri, a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate celebre la vremea lor s-au deschis în anul 1967. Astăzi putem scrie doar despre paragina care a atins această stațiune turistică de mare perspectivă intrată în hățișul documentelor de post tranziție.
Revenind la vechile timpuri, e de spus ca aici au fost deschise numeroase mine de sare, care au adus o creștere demografică spectaculoasă având în vedere că minerii veneau să lucreze în această zonă, se instalau împreună cu familiile lor și deveneau oameni ai locului.
Astăzi s-a ales praful și pulberea de stațiunea turistică.
La Coștiui mai avem monumentul Sfântului Ioan Nepomuk, patronul minelor, care datează din anul 1742. De asemenea, un alt monument e Biserica romano-catolică Sfântul Ioan din Coștiui, construită între anii 1807-1812, cu exterior renovat în 1995, iar interiorul în anul 1997. În aceasta biserică se afla probabil singura pictură murală executată în perioada de tinerețe de Hollósy Simon. Ar mai fi de vizitat Capela Calvaria, construită în 1841-1842, Biserica ucraineană Adormirea Maicii Domnului, construită în anul 1775, plus o pădure de larice care este rezervație naturală.
Din nefericire, toate acestea rămân nevăzute și nevizitate de către turiștii la care ar avea dreptul. Să sperăm că macar bazinul de înot se va reface, apa sărată vindecând bolile de oase. Până atunci încheiem prezentându-vă o imagine cu felul în care arăta stațiunea turistică Coștiui când lucrurile mergeau bine.
Marian ILEA
Citește și
1 Comentariu în această postare
Speomin Tureanu
Păcat de lacul Francisc, colmatat în urma unei alunecări de versant…Ar mai fi un obiectiv cu potențial – salina Apafi, singura salină din județul Maramureș care ar putea fi amenajată și redată circuitului vizitabil. Cunosc bine faptul că în anul 2003 Clubul de Speologie Montana din Baia Mare a intreprins o scurtă acțiune de cercetare a zonei, inclusiv cu intrare parțială în interiorul salinei.
https://speomontana.ro/wps/24-salina-apafi-costiui/