Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 13 minute în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 60 minute în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 1 oră în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 15 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 16 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 17 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 18 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 19 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 19 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - în urmă
Editorialul de miercuri: Legendele comunei Rozavlea
Dacă în perioada interbelică avem o legendă intrată în „foclorul local” care ne spune despre trupa de circari evrei Ovitz, ce ajunge la un moment dat în lagărul de la Auschwitz, beneficiind acolo de protecția doctorului Mengele și scăpând cu viață din acea grea încercare, e de văzut câte alte legende stau pe fundamentul comunei Rozavlea.
Astfel, numele localității ar putea deriva din slavonul Rozavlete, „a se revarsa”, sau de la sărbătoarea Rusaliilor. Însă legenda din bătrâni susține că numele localității derivă dintr-o poveste. Se știe că, tot ca legendă, odinioară Maramureșul istoric a fost locuit de oameni uriași. Cu timpul, în acel loc a rămas doar un bătrân care avea o fiică pe nume Rozalia. Plimbându-se pe malurile Izei, fata a întâlnit un tânăr frumos, dar pitic de care s-a îndrăgostit. Pentru a putea fi împreună fata s-a rugat să fie mai mică, iar flăcăul mai mare. Ruga lor a fost ascultată și cei doi au făcut nuntă mare. Se spune că din cei doi s-au născut primii locuitori ai satului, motiv pentru care comuna a primit numele de Rozalia, devenit ulterior Rozavlea.
Comuna este una dintre vechile așezări ale Maramureșului istoric, locuită de „dacii liberi” din cele mai vechi timpuri. În vremea cnezatelor și voievodatelor, Rozalia a făcut parte din Cnezatul de vale al Bogdăneştilor, fiind menționată printre satele stăpânite de Iuga, fratele lui Bogdan, înainte de anul 1353, an în care se dă fiilor lui Iuga, Ștefan și Ioan. După 1424, așezarea devine centrul domeniilor urmaşilor lui Iuga „Possessio Rozalyia”. Tot pornind de la tradiție, ca domeniu voievodal, Rozavlea a avut și o mănăstire, până astăzi existând în partea de jos a localității locuri denumite ca: „șesu mănăstirii” și
„dealul călugărului”.
Astăzi, din perspectivă creștină, aceste locuri prind din nou viață.
Marian ILEA
Citește și