Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 3 ore în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 5 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 5 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 6 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 6 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 6 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 6 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 7 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 7 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 8 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Povestașul
În magia amazoniană (sud-americană) povestașul are rolul de a fi o verigă de bază între comunitățile de machiguengas din junglă. Deși jungla amazoniană nu seamană cu cea peruană unde se întâlnesc povestașii. Cum se descriu acești oameni. Sunt cei care umbla. Nomadismul lor fiind ceea ce oprește soarele din a se prăbuși, aruncând lumea în haos și în întuneric. Mitologia aceasta este fascinantă la fel ca și obiceiurile, tabuurile, totul având rol de a conserva ordinea și echilibrul.
Parcurgând alături de povestaș cărările ascunse din junglă te scufunzi practic în adâncurile unei lumi misterioase în mijlocul unui trib care a învățat legile conservării. A umbla, spun povestașii, înseamnă a supraviețui, a avea posibilitatea de a te întoarce în această viață sau în alta, conectați în permanență la natură, dar și la lumea spiritelor. Pentru povestași moartea este doar un alt aspect al naturii. Din punctul lor de vedere viața a pornit din voința a două entități: Tasurinchi, zeitatea creatoarea benefică și Kientikabori, zeița malefică.
Tasurinchi e luat drept numele unui zeu sau a unui erou, însă în cultura machiguenga el se aplică tuturor bărbaților, fiecare este Tasurinchi, inclusiv povestașii. Ca personaje, aceștia nu se agață de nume sau de proprietăți, în orice moment fiind dispuși să plece, să-și schimbe locul dacă așa le spun semnele. Prin scriitorii sud-americani, povestașul a intrat în literatura universală. Dintr-o experiență în alta, personajul are similitudini și cu personaje din literatura altor popoare. Naratorii principali se interesează de povestași, cei care fac legatura între comunitățile machiguengas, umblând fără odihnă prin junglă pentru a duce veștile și poveștile.
Povestașul este învăluit însă în mister, într-un con de umbră, este un subiect despre care nimeni nu vrea să spună prea multe. Se naște astfel magia și misterul. Aceștia sunt povestașii literaturii sud-americane, care a dat drumul pe piața literaturii universale unor personaje magice ce au făcut carieră în literatura altor popoare.
Pe vremuri, oamenii machiguengas aflând că a sosit povestașul la ei în comunitate îi sorbeau cuvintele ore în șir. Dincolo de segmentul literar, povestașul purta și noutățile de la o comunitate la alta, era și un jurnalist (chiar un ziar) cu noutățile lumii în care cu toții trăiau și trăim. Acesta este povestașul care a ajuns personaj literar și care fascinează cititorii.
Marian ILEA
Citește și
Editorialul de miercuri: File din istoria mineritului la Baia Sprie