Luni, 7 octombrie, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și-au dat întâlnire peste 40 de bibliotecari ai instituțiilor de profil de pe raza județului nostru. Vremea urâtă nu a constituit un impediment, pentru ca aceștia să se adune din toate colțurile Maramureșului, sub acoperișul instituției mamă, care a organizat si în acest an „Colocviului Profesional Anual al Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice Maramureșene”. Pentru 2024, s-a ales tema: „Biblioteca în viața comunității”. Invitații speciali ai evenimentului au fost: Dr. Ioan M. Botoș, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Trascarpatia, președintele Uniunii Regionale „Dacia”,împreună cu soția, dr. Ileana Botoș, Maria Vlad, reprezentanta Departamentului cultural Slatina și bibliotecarele Marița Popp și Liuba Razlovan.
Cuvântul de deschidere l-a avut directorul instituției, dr. Teodor Ardeleanu, Omul care înainte de a rosti o vorbă lasă sufletul să vorbească, Omul spiritual care spune lucrurilor pe nume fără menajamente, Omul cu care pierzi noțiunea timpului, pentru că ai tot timpul ceva de învățat. El s-a adresat colegilor, evidențiind însemnătatea și valoarea unei biblioteci în viața oricărui muritor de rând. A interacționat cu cei prezenți, pe unii lăudându-i iar pe cei nenominalizați mângâindu-i cu privirea. A divagat, trecând de la cultură, la politică, la evenimentele recente ale urbei, detestând nonvalorile și apărând cu toată ființa sa, identitatea culturală românească.
Dr. Ioan Gogotă, bibliotecar metodist a prezentat raportul anul de activitate al tuturor instituțiilor de profil din județ, colocviul având scopul de a accentua rolul bibliotecii în societate. „Biblioteca reprezintă puncte între societatea românească și cultura scrisă, contribuind creativ la îmbogățirea sa spirituală. Ea este singura sursă de documentare pentru cunoașterea culturii naționale, promotor al culturii, o întâlnire și o arenă pentru discursul public, prin organizarea unor evenimente de anvergură menite să diversifice oferta cultural-artistică, educațională, științifică, locală și națională.
Dalianei Bonaț, dir. adjunct al instituției, i-a revenit plăcuta misiune de a oferi diplome și cărți bibliotecarilor care au făcut carieră și performează în bibliotecile Maramureșului. Le-a mulțumit cu apreciere, celor care nu doar împrumută cărți, ci sunt gardienii cunoștințelor, organizând și facilitând accesul publicului la informații variate, fiind intermediari între resursele bibliotecii și utilizatori.
Dr. Ioan M Botoș, directorul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Trascarpatia a prezentat proiectul „Biblioteca Apșa-liant pentru păstrarea și cunoașterea limbii române”.
„În bibliotecă se păstrează averea neamului. Prin mediu și prin legi ajung primari care n-au citit o carte în viață, care nu-și dau seama ce înseamnă cultura în viața lor, ce înseamnă de a prezenta o bibliotecă când vine cineva. În 1924 a fost fondată prima Societate Românească „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, în frunte cu protopopul Ștefan Pop, tatăl marelui folclorist, Mihai Pop ,care a dat naștere unei biblioteci, în partea dreaptă a Tisei. A făcut asta ca să ajute la păstrarea românilor și școlilor românești. După șase sisteme politice, erau 11.000 de români. Am rămas în Maramureșul istoric, după recensământul din 2001, 50.000 de români. Până astăzi, mulți nu ne cunosc, nu au auzit de noi, și nu încearcă să viziteze Maramureșul istoric, care astăzi are 15 localități, sate cu școli în limba română și biblioteci. În 1953 s-a fondat prima școală românească. Bibliotecile au avut de suferit și la noi. Anul 2024 am hotărât să fondăm prima bibliotecă românească privată. Nu avem niciun buget. Am scris un proiect și am fost susținuți.
Colocviul s-a încheiat cu interpretarea emoționantă a unei pricesne, cântată cu sensibilitate de Ileana Botoș, cea care împreună cu soțul ei, Ioan M. Botoș au pus medicina pe planul doi, dedicându-se renașterii culturii românești pe acele meleaguri. Într-o regiune precum Transnistria, de care cărțile de istorie abia amintesc în câteva fraze, unde identitatea culturală a fost sub presiune de-a lungul timpului, inițiativa celor doi soți, de a înființa o bibliotecă românească privată este mai mult decât lăudabilă. Într-o zonă cu istorie complexă, biblioteca poate deveni o lumină, un centru de educație și un punct de referință pentru comunitățile de români de acolo. Iată un exemplu de cum oamenii pot sfinți locurile, folosindu-și resursele și sufletul, pentru promovarea și continuitatea identității naționale.
Lăcrimioara ZOTA
