Alegerile prezidențiale din 2025 nu vin doar cu promisiuni, afișe și dezbateri televizate, ci și cu o notă de plată considerabilă. Potrivit legislației în vigoare, fiecare candidat la funcția de președinte al României poate cheltui, în campania electorală, până la 20.000 de salarii minime brute pe țară. La valoarea actuală a salariului minim brut, de 3.300 de lei, suma maximă permisă se ridică la 66 de milioane de lei (aproximativ 13,2 milioane de euro).
Această limită acoperă întregul proces electoral – turul I și, dacă este cazul, turul al II-lea. Cu alte cuvinte, fiecare candidat poate investi o mică avere în încercarea de a câștiga simpatia electoratului, iar în cazul candidaților susținuți de partide mari, această sumă este chiar depășită prin diverse mecanisme de promovare indirectă.
Totul, însă, vine cu un detaliu important: statul rambursează o parte semnificativă din aceste cheltuieli, în funcție de scorul electoral obținut. Rambursarea se face din bugetul Autorității Electorale Permanente (AEP), adică din fonduri publice.
Așadar, banii investiți în bannere, clipuri, publicitate și mitinguri nu provin doar din donații sau fonduri de partid, ci, într-o proporție considerabilă, din bugetul public. Concret, candidații care obțin minimum 3% din voturi pot solicita rambursarea sumelor cheltuite legal. Cu alte cuvinte, campaniile generoase sunt decontate, în cele din urmă, din buzunarul cetățeanului.
Mai exact, nu trebuie să fii primul în cursă, ci doar să treci linia de sosire cu minimum 3% din voturi. Și dacă intri în turul doi, jackpot-ul e aproape garantat: statul îți rambursează cheltuielile aproape integral, dar, atenție, în limita a 27.000.000 de lei per candidat. Adică, aproximativ 5,4 milioane de euro pentru afișe, bannere, tricouri, clipuri lacrimogene și promisiuni de țară. Practic, vorbim de o campanie electorală care costă cât un spital nou. Dar, măcar rămânem cu afișele.
La alegerile prezidențiale din România, desfășurate în noiembrie 2024, opt candidați au depășit pragul de 3% din voturile valabil exprimate în primul tur, ceea ce le conferă dreptul de a solicita rambursarea cheltuielilor de campanie conform legislației electorale.
Iată lista candidaților care au obținut peste 3%:
- Călin Georgescu (independent) – 22,94%
- Elena Lasconi (USR) – 19,18%
- Marcel Ciolacu (PSD) – 19,15%
- George Simion (AUR) – 13,86%
- Nicolae Ciucă (PNL) – 8,79%
- Mircea Geoană (independent) – 6,32%
- Hunor Kelemen (UDMR) – 4,5%
- Cristian Diaconescu (independent) – 3,1%
Acești candidați sunt eligibili pentru rambursarea cheltuielilor de campanie, în limita a 27.000.000 de lei per candidat, conform reglementărilor în vigoare. Desigur, cu excepția domnului Călin Georgescu, care a declarat că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.
Mai mult, în luna februarie, Guvernul a adoptat prin hotărâre un buget de peste 1,186 miliarde lei, aproximativ 237 milioane de euro, pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din acest an. Astfel au fost prevăzute sume suplimentare în bugetele Ministerului Afacerilor Interne – 740,6 milioane lei, Secretariatului General al Guvernului – 20,138 milioane lei, pentru Institutul Național de Statistică și pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă – 42,568 milioane lei, Ministerul Afacerilor Externe – 352,438 milioane lei și Serviciului de Telecomunicații Speciale – 30,6 milioane lei
Într-un stat cu probleme cronice în educație, sănătate sau infrastructură, cu o datorie externă istorică, sumele colosale vehiculate în campaniile electorale ridică semne de întrebare. Chiar este nevoie de sume atât de ridicol de mari?
Este firesc ca democrația să coste, dar atunci când astfel de costuri sunt suportate de populație, care oricum resimte presiunea economică zilnică, întrebarea devine: cât ne mai permitem să plătim pentru spectacolul politic?
Vasile Petrovan
