Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 7 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 9 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 9 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 11 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 11 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 11 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - 16 ore în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 19 ore în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 19 ore în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - în urmă
Lăcașul sfânt, monument istoric de la Jugăstreni
Jugăstreni este un sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, situat la circa 1 kilometru de drumul ce unește localitățile Mesteacăn și Târgu Lăpuș. Este atestat documentar în anul 1603, luîndu-și acest nume, în jurul anilor 1800. Numele satului provine, probabil, de la arborele numit jugastru care crește și astăzi în pădurile din împrejurimi. Satul a aparţinut de domeniul Cetăţii Chioarului, până la distrugerea acestuia de către austrieci (1718). În localitate, în a doua jumătate a secolului XVII, sunt consemnați mici nobili, pușcași și libertini. Principalele ocupații au fost creșterea animalelor și agricultura. Zona este deosebit de pitorească, cu numeroase atracții naturale: izvoare, păduri întinse de fag, stejar și brad.
Și cum un sat fără biserică nu poate exista, lăcașul sfânt a fost construit între anii 1846-1866. I s-a dat hramul „Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” și a fost construit de meşterul lemnar Horţa din zona Lăpuşului. Planimetria cuprinde pridvor monumental, pronaos, naos şi altar poligonal. Acoperişul, unitar, are turnul-clopotniţă cu coiful în formă octogonală și învelit în tablă. Picturile bisericii au fost realizate în anul 1866, conform inscripției. Un detaliu mai puțin întâlnit la celelalte biserici îl constituie pronaosul, unde se văd scenele „Fecioarele nebune” şi „Fecioarele înţelepte”, cu numele scris pentru fiecare în parte, şi prezenţa Sfintei Mucenice Etecla. În naos este insripţionat anul 1866, flancat de Sf. Aron şi de Ioan Botezătorul, cu Heruvimi pe margini. Pictura din naos reprezintă Patimile lui Iisus care cuprinde scenele: „Împărţirea hainelor lui Iisus” şi „Înrobirea”, iar pe boltă „Înălţarea la cer a profetului Ilie”, Enoh şi Evangheliştii, care înconjoară pe Fecioara Maria. Pe iconostas, în medalioane, sunt pictaţi cei opt Prooroci ai neamului evreiesc, iar deasupra uşilor împărăteşti sunt pictaţi Sfinții Toma, Luca, Andrei și Filip. Biserica deține și un patrimoniu mobil care constă în multe cruci de închinare şi ceremonialuri, pictate pe ambele feţe, icoane pe lemn şi sfeşnice din bronz, datate din secolul al XIX lea.
Biserica în acest sat este mai mult decât un loc de cult, este inima micii comunități și un simbol al identității locale.
Lăcrimioara ZOTA