Centrul Rezidențial „Bunul Samarinean” din Coroieni are un nou director - 47 minute în urmă
Justiția taie, populiștii cad. Cine urmează? - 1 oră în urmă
Români la Campionatul Mondial al măcelarilor de la Paris - 1 oră în urmă
La mulți ani, Jandarmeria Română! - 1 oră în urmă
Se pun în vânzare online biletele pentru meciul ”tricolorilor” cu Austria - 12 ore în urmă
Coșmar pe stadion: Copii bătuți și amenințați cu moartea după derby-ul clujean - 13 ore în urmă
S-a stins Val Kilmer, actorul cu roluri memorabile în ”Top Gun”, ”The Doors” și ”Batman Forever” - 16 ore în urmă
Cinci minore românce, Jean-Claude Van Damme și un scandal care cutremură lumea filmului - 16 ore în urmă
Peste 45 de premii și mențiuni obținute de elevii de la „Lucaciu” la concursurile și olimpiadele de limba română - 17 ore în urmă
Tinerii din Dumbrăvița, coordonați de pr. Bogdan Ciocotișan, au participat la masa rotundă cu tema „Istorie, identitate și cultură locală în Parohia Ortodoxă Dumbrăvița în ultimii 100 de ani” - 17 ore în urmă
Obiceiul din Maramureș mai puțin cunoscut, care are loc în ziua de Paști
Un obicei mai puţin cunoscut din Maramureş, care are loc în ziua de Paşte, se referă la plecarea în fugă de la biserică, după ce bucatele au fost sfinţite de către preot. Potrivit istoricilor, acest obicei are legătură cu manifestarea bucuriei învierii lui Iisus.
Mai există două localităţi din Maramureş, Petrova şi Bârsana, unde se mai păstreză obiceiul ca, imediat după sfinţirea bucatelor din ziua de Paşte, credincioşii, cu traistele în mână pline cu bucatele sfinţite, să o ia la fugă spre sat, într-un adevărat cros popular. Rădăcinile acestui obicei nu se cunosc cu exactitate, însă se crede că are legătură cu manifestarea bucuriei legate de învierea lui Iisus.
În momentul în care preotul zice de trei ori „Hristos a înviat”, lumea răspunde „Adevărat a înviat” şi se consideră practica sfinţirii păştilor încheiată, atunci lumea o porneşte în fugă. Restul sătenilor stau la anumite puncte stabilite ca linii de sosire ce pot fi anumite bifurcaţii de drum sau zone de delimitare a localităţilor. „Cel care soseşte primul primeşte toată toată cinstea şi toată mândria”, explică etnologii.
Sfinţirea bucatelor la biserică este un obicei extrem de frumos, unde toată lumea îmbracă costumul popular. De asemenea, bucatele se duc în traistă şi se acoperă cu un ştergar lucrat maual. „Traistele sunt încărcate, pline cu toate bunătăţile din care nu lipseşte şunca de porc – ceea ce contravine obiceiului iudaic – şi sticla de vin, care se desface şi se pune în ea pască sfinţită, pentru a fi sfinţit şi vinul, pentru că de acolo provine euharistia, de la pâine şi de la vin”, mai explică profesorul Ilie Gherheş.
Fiecare gospodină îşi arată măiestria în arta culinară prin pasca pe care o duce la sfinţit. „Nu trebuie să fie doar împistrită – cum se zice – cu motivele acelea religioase, ci se analizează şi cât este de crescută şi de aspectuoasă. În plus e o competiţie şi e realmente o expoziţie de port popular”, mai spune el. E ocazia cu care gospodinele trag cu ochiul la relizarea vecinelor în materie de ştergare, cămăşi, obiectele de îmbrăcăminte din portul popular şi cam tot ce au muncit femeile peste iarnă.
Sursa foto: Casa tradițiilor