Donație prețioasă pentru Casa Muzeu din Rogoz - 2 ore în urmă
19 polițiști maramureșeni au ieșit la pensie la final de 2024 - 4 ore în urmă
PS Iustin: „Mulțumim cu evlavie smerită în genunchi Bunului Dumnezeu pentru binecuvântările pe care le-am primit în anul ce a trecut” - 4 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Biserica din Bogdan Vodă - 4 ore în urmă
Valea Sibila de la Strâmbu-Băiuț – Valea Zeiței - 5 ore în urmă
După 18 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România a intrat în Schengen - 5 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: 1 ianuarie, întreită sărbătoare la început de an - 9 ore în urmă
Mocănița, bucuria turiștilor pe perioada Sărbătorilor de iarnă - 16 ore în urmă
În prima zi din an este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare - 17 ore în urmă
Mesaje pornite din suflet, de la Oameni care fac cinste Maramureșului - în urmă
Țesătoarele maramureșene, un tezaur uman viu
În Maramureș, arta țesutului la război se învăța din fragedă pruncie și se materializa la vârsta a doua și a treia, devenind ocupația de bază a femeilor din mediul rural. Astfel, după ani și ani de practică, țesutul la război era un automatism pentru maramureșence. Ca în orice meserie, și în țesătorie sunt secrete pe care le însușești odată cu experiența. Modul de folosire a războiului de țesut, măiestria meșteșugarei, duritatea pânzelor rezultate și, mai ales, culorile, sunt câteva dintre aceste taine. Partea cea mai frumoasă este că fiecare țesătoare își creează propriile culori cu care vopsește ața folosită. Astfel, fiecare pânză rezultată este unică în felul ei. Modelele de pe pânze și covoare sunt specifice fiecărei zone. La fel și culorile, diferă combinațiile, de la o zonă la alta, fiecare având combinații de culori reprezentative. Țesutul la război constituie un meșteșug ridicat la rang de artă.
An după an, constatăm că acest meșteșug se practică din ce în ce mai rar în satele maramureșene. Noroc cu străinii, care sunt interesați de aceste obiecte unice și valoroase. Ei duc în toate colțurile lumii faima simbolurilor și tradițiilor din Maramureș, covoarele viu colorate, find foarte apreciate în străinătate. Fetele nu mai sunt curioase să învețe să lucreze la război, deși țesăturile realizate în războiul bunicii sunt din nou la modă. Mesajul obiectelor țesute, fie costume, ștergare, covoare, trec dincolo de cuvinte.
Îmbucurătoare este vestea că, anul trecut, opt ţesătoare maramureşene au fost înscrise pentru totdeauna pe listele UNESCO, a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, fiind prima oară când Maramureșului i se recunoaște valoarea inestimabilă. Norocoasele maramureșence sunt: Maria şi Ioana Hodor, Maria Știopei, Iuliana Frânc, din Bârsana şi Parasca şi Anghelina Sidău, Ana şi Maria Trifoi, din Botiza. Recunoașterea UNESCO subliniază importanța conservării patrimoniului cultural și rolul femeilor din Maramureș în transmiterea acestor tehnici din generație în generație.
Lăcrimioara ZOTA