Pr. Adrian Dobreanu: Scurte considerente istorice și teologice cu privire la perioada Postul Mare - 25 minute în urmă
„Mărțișor de Centenar”: Atelier de confecționat mărțișoare în Parohia Săcălășeni - 40 minute în urmă
Casa Albă și presa acreditată: Un nou tip de jurnalism - 2 ore în urmă
Mărţişoare de suflet pentru personalul Spitalului Județean „Dr. Constantin Opriș” și personalul Farmaciei Someșan Baia Mare - 3 ore în urmă
PRO CINEMA aduce în casele noastre magia Oscarurilor - 3 ore în urmă
În Baia Mare a fost vernisată expoziția ”Poveștile unor noi începuturi – trei ani de Curaj și Speranță” - 3 ore în urmă
Ungaria susține crâșmele din satele mici printr-un nou program de finanțare - 6 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (V) - 7 ore în urmă
Unde liturghisesc ierarhii în această duminică - 7 ore în urmă
Mărțișorul românesc a ajuns în Coreea de Sud - 7 ore în urmă
Ziua de 11 aprilie este despre cei eliberați din lagărele de concentrare fasciste
Astăzi este Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste. Această dată marchează eliberarea lagărului de concentrare Buchenwald de către trupele americane în 1945. Este o ocazie de a reflecta asupra ororilor Holocaustului și de a onora memoria celor care au suferit și au murit în lagărele de concentrare naziste.
Lagărul de concentrare Buchenwald a fost un lagăr nazist înființat pe muntele Ettersberg lângă Weimar, Thuringia, Germania, în iulie 1937. Era unul din cele mai mari astfel de lagăre de pe pământ german. Primul comandant al lagărului a fost Karl-Otto Koch. Deținuții erau folosiți pentru muncă forțată în fabricile locale de armament. Aceștia erau evrei, deținuți politici, romi, martori ai lui Iehova, deținuți religioși, criminali, și prizonieri de război. Printre deținuți se numărau și intelectuali, scriitori, medici, artiști etc. Majoritatea deținuților politici proveneau din țări ocupate și erau membri ai rezistenței.
La această dată, cu tristeţe şi cu ochii plecaţi, în întreaga lume se desfășoară numeroase acţiuni comemorative şi se pun flori la mormintele victimelor fascismului. Omenirea nu ar trebui să uite de aceste evenimente teribile, prin care s-a manifestat, în mod odios şi reprobabil, intoleranţa faţă de alte naţiuni, rase sau ideologii.
Lăcrimioara ZOTA