Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 21 minute în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 1 oră în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 2 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 15 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 16 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 17 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 18 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 19 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 19 ore în urmă
98 de ani de la trecerea în neființă a savantului Victor Babeș
La data de 19 octombrie 1926 se stingea din viață medicul si bacteriologul roman, academician și profesor universitar, Victor Babeș. A fost fiul deputatului Vincențiu Babeș, originar din Banat și al Sophiei Goldschneider, descendenta unei influente familii vieneze. A studiat medicina la Budapesta iar la Viena și-a obținut doctoratul. Atras de microbiologie pleacă la Paris unde lucreză la laboratorul lui Pasteur. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat „Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”. În 1887 este chemat la București, ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie.
Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică. A descris „granulatiile metacromatice”, importante în studiul și diferențierea variatelor specii microbiene, precum și piroplasmidele patogene, denumite ulterior, în cinstea sa, babeșii. A descoperit peste 50 de microbi necunoscuți și a preconizat metode noi de colorare a bacteriilor și a ciupercilor. A introdus vaccinarea antirabică și a pus bazele seroterapiei în Romania. Pe lângă activitatea științifică, Babeș a fost preocupat de îmbunătățirea stării sanitare a populației, în special în combaterea și prevenirea pelagrei . A subliniat esența socială a acesteia și în 1907, când a susținut „ Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor.”
Lăcrimioara ZOTA