Una din greșelile fundamentale pe care fiecare dintre noi o facem este aceea că ne bazăm constant pe faptul că mâine vom face alte alegeri decât astăzi. Mai fumez țigara asta și de mâine reduc numărul țigărilor fumate sau renunț la fumat. Nu mă duc la sală azi, dar mai mult ca sigur mă voi duce mâine. Mănânc puțină prăjitură azi, dar mâine nu mă ating de dulce. Azi mănânc la fast food, dar de mâine mănânc salată. Azi nu pun bani deoparte, însă din salariul de luna viitoare cu certitudine voi economisi. Mă uit azi la un film la TV, dar mâine o să citesc cartea pe care mi-am propus să o termin. Îmi cumpăr azi multe lucruri, dar timp de 2 luni nu mai îmi iau nimic. Yeah, right!!!! Acesta este un gen de optimism care ne permite să cedăm tentației azi, pentru că știm că mâine avem posibilitatea de a face o altă alegere. Însă acest lucru nu se întâmplă și continuăm să persistăm cu eul actual într-o greșeală, doar cu speranța că eul nostru viitor se va comporta altfel.
De ce credem mereu că mâine vom avea mai mult timp să ne schimbăm? Psihologii au arătat că ne bazăm în mod eronat pe faptul că în viitor vom avea mai mult timp liber decât în prezent. Câți dintre noi au mai mult timp liber azi decât în trecut? Nu prea mulți. Câți dintre noi ne-am ținut cu adevărat promisiunile din trecut cu privire la ceea ce o să facem în viitor? Fiți sinceri cu voi înșivă.
Una din tendințele psihologice de nezdruncinat ale oamenilor este aceea că atunci când ne gândim la viitor avem tendința de a ignora provocările prezentului. Ne autoîncurajăm și avem convingerea că în viitor vom avea mai mult timp și energie să realizăm ceea ce nu vrem/putem să realizăm azi și astfel ne vom revanșa prin conduitele viitoare față de cedările/amânările zilei de azi.
Howard Rachlin, specialist în domeniul economiei comportamentale, propune o metodă interesantă de a depăși problema amânării la infinit: reducerea variabilității comportamentului pe care doriți să îl schimbați. Cercetătorul a arătat că fumătorii cărora li s-a cerut să fumeze același număr de țigări în fiecare zi încep să fumeze din ce în ce mai puțin, chiar și atunci când li s-a cerut explicit să nu încerce să fumeze mai puțin. Reușita acestei metode se explică prin faptul că fumătorii sunt privați de încurajarea că lucrurile vor sta altfel mâine. Fiecare țigară înseamnă nu doar încă o țigară fumată azi, ci și mâine, poimâine și în fiecare zi. Acestă conștientizare adaugă însemnătate fiecărei țigări fumate azi și crește consecințele acesteia asupra sănătății.
Putem extrapola acest sfat și în cazul altor comportamente de care dorim să scăpăm. Gândiți-vă la o alegere pe care o faceți ca un angajament pentru toate alegerile viitoare: în loc să vă întrebați „Doresc să mănânc acest baton cu ciocolată acum?”, întrebați-vă „Îmi asum consecințele pentru câte un baton de ciocolată mâncat în fiecare zi pe tot parcursul anului?” Astfel, consecința încălcării unei reguli azi înseamnă, potrivit experimentului, încălcarea în fiecare zi până la finele săptămânii/lunii/anului. Sau în cazul amânării unui lucru, în locul întrebării „Prefer să fac asta azi sau mâine?”, să ne întrebăm „Chiar vreau să îmi asum consecințele amânării la infinit?” Folosirea unei reguli zilnice ne ajută să vedem dincolo de iluzia că ceea ce vom face mâine va fi complet diferit de ceea ce facem azi.
O altă greșeală pe care mintea umană o face este aceea că se raportează la eul viitor ca la persoană total diferită. Să vă prezint două persoane: prima ești TU, o persoană înclinată să amâni lucrurile, care nu își controlează impulsurile și cade pradă tentațiilor zilnice de orice fel, căreia nu îi place să facă mișcare, care mănâncă nesănătos măcar o dată pe zi, care nu citește, care își irosește timpul liber la televizor. Cea de-a doua ești tot TU. Dar un TU 2, o persoană care îndeplinește sarcinile la timp, care are un bun autocontrol al emoțiilor, care rezistă tentațiilor, care face sport, care mănâncă sănătos, care citește, care nu pierde timpul aiurea la TV.
Cine este acest TU 2? Acest TU 2 este viitorul tu, acel tu din viitor care are mereu timp, mai multă energie și mai multă voință decât cel de acum. Cel puțin așa credem noi când ne gândim la eurile noastre viitoare, idee generată de una din erorile mentale de neînțeles, dar previzibile: să ne gândim la eul nostru ca fiind cineva diferit. Adesea îl idolatrizăm, abia așteptăm să realizeze ceea ce eul prezent nu reușește să facă. Însă această dorință nu se materializează, iar când ajungem în viitor, eul nostru ideal este de negăsit, iar vechiul nostru eu este lăsat să ia toate deciziile. Eul nostru viitor continuă să fie împins mai departe în viitor și astfel continuăm să amânăm ceea ce avem de făcut fiindcă așteptăm să apară altcineva care să poată face schimbarea fără efort.
Acest eșec al imaginației ne face, potrivit Emiliei Pronin, psiholog la Universitatea Princeton, să tratăm eul nostru viitor ca și cum ar fi vorba de un străin. Astfel, avem tendința naturală de a ne proteja eul actual de orice este prea stresant, dar să ne împovărăm eul nostru viitor, ca și cum acesta ar fi un străin capabil să facă toate lucrurile care nouă nu le place să le facem.
Vă propun să vă adresați o serie de întrebări, pe care Kelly McGonigal, psiholog la Universitatea Stanford, în cartea sa „Puterea voinței: Cum funcționează autocontrolul și ce putem face pentru a-l îmbunătăți” (apărută în anul 2015, la Editura Litera, https://carturesti.ro/carte/puterea-vointei-275373),
le remarcă: „Există vreo schimbare sau vreo sarcină pe are o amânați sperând că va apărea sinele vostru viitor, cineva cu o voință mai puternică?”, „Vă luați plini de optimism, angajamente exagerate privitoare la diferite responsabilități, ca apoi să descoperiți că sunteți copleșiți de solicitări imposibile?”, „Vă convingeți azi să renunțați să faceți un anumit lucru, spunându-vă că mâine veți avea mai mult chef să-l faceți?”.
Iar atunci, de ce ne tratăm eurile viitoare ca și cum ar fi vorba despre altcineva? Același psiholog, titular al cursului „Știința voinței” predat la aceeași prestigioasă universitate americană, susține că unul dintre motive ar fi acela că suntem în incapacitatea de a avea acces la gândurile și sentimentele eului nostru viitor. Astfel, când ne gândim la nevoile și emoțiile viitoare nu le simțim la fel de reale și presante ca și cele prezente. Mai mult, studiile de imagistică ale creierului arată că utilizăm regiuni diferite ale creierului pentru a ne gândi la eul prezent și la eul viitor. Această raportare a creierului în privința eului viitor ca la o altă persoană generează consecințe majore asupra autocontrolului. Studiile au arătat că, cu cât este mai puțin activ sistemul de autoreflexie atunci când ne gândim la eul viitor, cu atât este mai probabil să cădem pradă satisfacției imediate.
Dacă azi facem datorii, cine le va achita mâine? Un străin sau viitorul nostru eu, adică tot noi? Dacă azi mâncăm nesănătos și nu facem sport, cine va acumula colesterol și își va distruge sănătatea? Un străin sau viitorul nostru eu, adică tot noi? Dacă azi procrastinăm îndeplinirea unei sarcini, mâine cine o va realiza? Dacă azi nu economisesc, cine nu va avea mâine suma necesară achiziționării mașinii/casei dorite? Dacă azi nu citesc, cine mâine nu va cunoaște o limbă străină/nu va trece un examen/nu va fi pregătit pentru un interviu. Întrebarea similare sunt nenumărate. Însă răspunsul este același.
Hal Ersner-Hershfield, psiholog la Universitatea New York, a creat o modalitate de măsurare reprezentată de „continuitatea eului viitor” – măsura în care îți vezi eul viitor ca fiind în esență aceeași persoană cu tine, cel din prezent. Psihologul a stabilit că oamenii cu cea mai mare continuitate a eului viitor economisesc mai mult, acumulează mai puține datorii și își construiesc un viitor financiar semnificativ mai bun. Iar un înalt nivel al continuității eului nostru viitor pare să-i impulsioneze pe oameni să devină acum cea mai bună versiune a lor.
Vă propun trei exerciții, două propuse de Kelly McGonigal, iar unul de către Chip și Dan Heath (în cartea „Ia decizii bune.Cum să alegi corect în viață și în carieră”, apărută în anul 2016 la Editura Niculescu, elefant.ro – mallul online al familiei tale! • Branduri de top, preturi excelente • Peste 500.000 de produse pentru tine!), care să vă ajute să faceți alegeri mai înțelepte azi, să faceți ca viitorul să fie mai palpabil și pentru a face cunoștință cu eul nostru viitor:
1.Imaginați-vă eul viitor: dacă ni-l imaginăm, vom spori puterea voinței eului nostru prezent. Faptul de a ne imagina viitorul ne ajută să amânăm satisfacția, iar cu cât îl simțim mai viu și mai real, cu atât este mai probabil să luăm o decizie pe care viitorul nostru eu nu o va regreta. Când vă imaginați viitorul, creierul începe să se gândească în mod mai concret și imediat la consecințele alegerilor noastre prezente. Visați cu ochii deschiși la acest eu viitor și imaginați-vă în detalii cum vă veți simți, cum veți arăta și ce motive de mândrie, recunoștință sau regret veți avea pentru alegerile eului trecut.
2.Trimiteți un mesaj eului nostru viitor: descrieți într-un email/scrisoare eului vostru viitor ce aveți de gând să faceți acum în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen lung și care sunt speranțele voastre în ceea ce îl privește. Ce angajament vă puteți lua astăzi față de eul vostru viitor, astfel încât acesta să vă poată mulțumi pentru el?
3.Pentru a fi capabili să ne detașăm de emoții în luarea unei decizii și să implicăm eul nostru viitor în acest demers, putem aplica tehnica 10/10/10, respectiv abordarea în trei orizonturi de timp diferite: Ce părere voi avea despre asta peste 10 minute? Dar în 10 luni? Dar în 10 ani de acum înainte? Această metodă oferă responsabilitate eului nostru viitor, care va fi și el afectat direct de această decizie, și ajută la echilibrarea terenului emoțional și la abordarea în perspectivă a emoțiilor actuale.
În concluzie, pentru a lua decizii înțelepte trebuie să ne înțelegem și să ne susținem eul viitor și să fim conștienți că eul nostru viitor este o consecință a alegerilor eului de azi. Că eul nostru viitor este unul și același cu noi și că va aprecia toate alegerile potrivite pe care le facem azi.
Mult succes!
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Provocările din viața de cuplu; efectele divorțului asupra psihicului copilului
