Cu toții avem gânduri negative. Acestea apar, fără să vrem în mod intenționat, în creierul nostru și, dacă nu suntem în măsură să le gestionăm, ajungem să ne copleșească și să ne influențeze în mod radical existența.
Neuroștiința a dovedit că în momentul în care o persoană exprimă negativitate, aceasta crește atât în creierul său, cât și în cel al interlocutorului său. În loc să scăpăm de furie, o facem să crească, iar acest lucru poate provoca efecte negative, nu doar în planul relațiilor noastre cu cei din jur, dar și asupra creierului. Când suntem furioși ne este afectată acuratețea cognitivă și capacitatea de memorare, abilitatea de a evalua corect situațiile sociale pe care le trăim, capacitatea de a lua decizii raționale și modul în care îi privim pe ceilalți.
Este distructiv să ne exprimăm furia, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne reprimăm complet sentimentele, întrucât acest fapt ne poate afecta profund, de la nivel hormonal, distrugând centrii de reglare ai emoțiilor din creier. Și atunci ce soluție avem? Ce este mai bine: să ne exprimăm furia sau să o reprimăm?
Cercetările în domeniu arată că sunt mai multe modalități prin care putem să gestionăm stările de negativitate. Una dintre acestea este SĂ O OBSERVĂM INTROSPECTIV, fără reacții și fără să o judecăm, iar apoi să REFORMULĂM CONȘTIENT fiecare gând și sentiment negativ, îndrumându-l într-o direcție pozitivă, orientată spre identificarea de soluții și spre compasiune. De aceea, specialiștii în neuroștiințe afirmă că este important să generăm cel puțin 3-5 gânduri pozitive ca răspuns la fiecare reacție negativă pe care o avem.
O altă cale este aceea de a nu permite, în mod conștient, negativității să se strecoare într-o conversație. Pentru asta, este necesar să ne exprimăm frecvent aprecierea prin comentarii pozitive. Să identificăm elementele pozitive din viața noastră, iar apoi să le aducem în discuție și să evităm să ne plângem despre lume. Pentru ca viața, munca și relațiile noastre să fie înfloritoare este nevoie să păstrăm cea mai mare proporție de gânduri pozitive posibile.
Să facem un mic experiment prin care vom sesiza ce schimbări produc la nivel cerebral cuvintele și gândurile negative. Relaxați-vă, respirați adânc și deveniți conștient de momentul prezent. Apoi citiți cu voce tare:
NU NU NU NU
NU NU NU
Ați avut o reacție imediată citind aceste cuvinte? V-ați încruntat puțin? Ați ridicat sprâncenele?
Dacă ați fi fost conectat la un aparat RMN s-ar fi sesizat că, la citirea acestor cuvinte, activitatea amigdalei crește semnificativ, eliberând zeci de hormoni și neurotransmițători producători de stres care afectează funcționarea normală a creierului, în principal funcțiile legate de logică, rațiune și comunicare. Și cu cât suntem mai mult expuși la mesaje negative, cu atât leziunile produse sunt mai severe. De aceea, așa cum putem noi înșine observa, un mediu de lucru sau familial toxic, încărcat de negativitate, ne poate modifica structural modul în care gândim, comunicăm și acționăm. Gândirea negativă se autoperpetuează: cu cât suntem mai expuși la ea, cu atât creierul va genera mai multe gânduri negative.
Situația este cu atât mai dificilă, întrucât creierul, care nu poate distinge între fantezie și realitate, atunci când percepe un eveniment negativ, presupune că este înconjurat de pericole reale. Orice fel de frământare, legată de bani, sănătate, accidente, va stimula emiterea de neurochimicale distructive. Iar tendința de a te gândi constant în trecut și la posibile întâmplări negative este unul din factorii declanșatori ai depresiei cronice.
DACĂ ÎNVĂȚĂM SĂ GÂNDIM POZITIV, NE PUTEM SCHIMBA VIAȚA. În acest sens, trebuie să întrerupem tendința naturală de a ne îngrijora (suntem programați genetic să ne facem griji) și să învățăm creierul cum să întrerupă gândurile negative. Pentru început, să ne punem următoarea întrebare: este această situație cu adevărat o amenințare pentru supraviețuirea mea? Aproape întotdeauna, răspunsul este „NU”. Apoi, este indicat să încercăm să reformulăm gândul negativ într-unul pozitiv. Dacă, spre exemplu, ne îngrijorăm pentru situația financiară, ceea ce nu are niciun efect concret asupra viitorului nostru venit, reformulând gândul putem acționa pentru identificarea unor modalități prin care să producem mai mulți bani și să rămânem concentrat asupra pașilor ce trebuie urmați pentru atingerea obiectivelor financiare. Similar, dacă suntem o persoană care ne îngrijorăm permanent cu privire la faptul că vom fi respinși sau cum vom fi percepuți de alții, am putea să ne concentrăm atenția asupra calităților pe care le admirăm cu adevărat la noi înșine și să abordăm, în discuțiile purtate cu ceilalți, lucrurile pe care le iubim și le apreciem.
O altă modalitate prin care putem ieși din bucla gândirii negative este expunerea la cuvinte și evenimente pozitive, concomitent cu utilizarea predominantă a afirmațiilor pozitive. Spre exemplu, cu cât suntem mai virulent bombardați cu știri negative (spre exemplu, accidentele auto/avion), cu atât crește îngrijorarea noastră față de urcatul la volan/în avion. Deși, per ansamblu, situația nu s-a schimbat, este identică de mulți ani, perioadă în care nu am manifestat acest tip de îngrijorare. Vom observa că ceea ce s-a modificat este tipul de evenimente la care ne expunem în cea mai mare a timpului și în baza cărora creierul începe să construiască scenarii îngrijorătoare.
Ideile optimiste și pozitive stimulează activitatea în lobul frontal, zonă ce include și centrii specifici limbajului ce sunt conectați la cortexul motor responsabili de mobilizarea noastră spre acțiune. Schimbând modul în care folosim limbajul ne vom schimba conștiința care influențează fiecare gând, sentiment și comportament al vieții. Iar felul în care gândim influențează decisiv modul în care percepem realitatea: dacă avem o imagine bună despre sine, vom vedea părțile bune ale celorlați, iar dacă avem o imagine de sine negativă, vom fi suspicioși și ne vom îndoi de buna credință a celor din jur.
În încheiere vă propun un scurt exercițiu pentru combaterea frământărilor elaborat de profesorul clinician Robert Leahy:
1.Întreabă-te dacă gândirea negativă te-a ajutat în trecut; vei observa că, de obicei, răspunsul este „NU”;
2.Notează gândurile negative, iar apoi pune deoparte foaia de hârtie; când o vei privi mai târziu, problemele nu vor mai părea atât de mari;
3.Întreabă-te dacă problema este reală sau imaginară, dacă face parte din trecut sau prezent; acceptă trecutul și desprinde-te de el;
4.În loc să te concentrezi pe problema ta, concentrează-te asupra unui obiectiv imediat pe care îl poți îndeplini; astfel, vei ține mintea ocupată cu altceva și chiar vei rezolva cea concret;
5.Acceptă că multe din problemele tale sunt neplăcute, dificile și nedrepte și că, unele dintre ele, pur și simplu nu pot fi rezolvate; și dacă este așa, nu rezolvăm nimic dacă ne concentrăm atenția asupra acestora;
6.Fă o pauză și îndreaptă-ți atenția spre o activitate plăcută.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și
Psiholog Psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Alegerile în viață, între eul de acum și eul viitor
