Viața și moartea celebrului haiduc sunt strâns legate de istoria acestor locuri, unde, de altfel, și-a găsit sfârșitul. Pintea Haiducul a murit împuşcat la poarta maghiară a orașului, într-o bătălie neașteptată. Locul era în apropierea Bastionului (sau turnul) Măcelarilor, unul dintre cele mai spectaculoase punct turistic din Baia Mare.
Potrivit documentelor istorice, acolo unde azi se află Piaţa Izvoarele era Poarta de Sud a cetăţii (sau poarta maghiară), iar Bastionul Măcelarilor făcea parte dintr-o serie de turnuri care aveau rol în apărarea cetăţii. Bastionul Măcelarilor era parte din aşa-numita poartă “Maghiară”, situată aproximativ pe locul actualei pieţe agroalimentare, care era una dintre intrările importante în Baia Mare.
Actorul Florin Piersic a interpretat rolul haiducului Pintea
Documentele mai arată că în faţa acestei porţi existau poduri care se lăsau şi se ridicau peste sanţurile aflate în faţa zidurilor. În total, cetatea avea patru porţi de acces, două mari şi două mici, toate acestea fiind foarte bine păzite. „În anul 1469, printr-un document privilegial, regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de şapte turnuri. Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră, străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş”, arată reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie (MJIA), care administrează clădirea.
Breslele care apărau orașul
Denumirea de „Bastionul Măcelarilor” sau „Turnul Măcelarilor” vine de la breasla care, conform legilor vremii, avea obligația, ca și celelalte, să asigure paza orașului. „Este o clădire cu rol de apărare şi poartă numele de Basionul Măcelarilor pentru că în perioada respectivă, breslele, acele categorii de meşteşugari, pe lângă rolul economic pe care îl jucau la vreme arespectivă în comunitate, aveau şi obligaţia militară de a apăra oraşul şi obligaţia de a administra câte un astfel de bastion, câte un astfel de turn de apărare. Ultimii care au avut grijă de bastionul măcelarilor au fost, evident, cei din breasla măcelarilor, de unde vine şi denumirea. Mai târziu, în documente apare şi cu denumirea de bastionul de muniţii. Clădirea este împărţită în două săli, pe două nivele, iar în sala de jos se păstra muniţia oraşului”, a explicat Oana Leşiu, şefa acestui birou din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie.
De fapt, mai spune ea, trebuie menţionat faptul că breasla măcelarilor era cea mai mare şi puternică dintre toate celelalte existente la acea vreme în cetatea Băii Mari. Fiecare din cele şapte astfel de turnuri ale oraşului a primit numele unei bresle.
„Din loc în loc, zidurile cetății erau întărite cu bastioane puternice, unele din piatră, cum este cel al «măcelarilor», iar altele – din grinzi de lemn, groase, întărite cu pământ bătătorit. Dintre cele mai frecvente ce apar în documentele vremii, amintim, pe lîngă cel al măcelarilor, «Bastionul dogarilor», «Turnul Roşu» şi «Turnul de sânge»”, se precizează în lucrarea ”Monografia Municipiului Baia Mare”, apărută în anul 1972.
„Fiecare dintre cele patru porţi era păzită de câte patru dorobanţi, prin rotaţie de câte doi care, pe lîngă faptul că aveau sarcina de a deschide şi închide porţile, verificau persoanele ce intrau sau ieşeau din oraş”, se arată în aceeaşi lucrare. De-a lungul istoriei, în documentele păstrate referitor la bastion se face referire la zidurile cetăţii care au fost distruse în 1576. Atunci a fost afectat şi bastionul, iar sistemul de apărare a trebuit refăcut.
Locul unde haiducul Pintea şi-a găsit sfârşitul
Istoria Bastionului Măcelarilor are legătură cu haiducul Pintea, a cărui moarte a fost consemnată că ar fi avut loc aici. „Moartea haiducului Grigore Pintea de Măgoaja – pentru că aşa apare în documente – este consemnată într-un document ce se păstrează la Arhivele Naţionale. Pe 14 august 1703, în contextul unei răscoale, în document se menţionează că într-o ambuscadă, Pintea Viteazul, împreună cu câţiva haiduci ai lui au fost omorâţi undeva în propierea Porţii de sud, la intrarea în oraş, care era undeva în zona Pieţei Izvoarelor din zilele noastre, deci imediat lângă Bastionul Măcelarilor”, mai arată muzeograful Oana Leşiu.
Mormântul de pe Gutâi este, de fapt, un cenotaf
Istoricii mai arată că acesta a fost împuşcat chiar din Turnul Măcelarilor. „Pintea îl sprijinea pe principele Francisc Rakoczi, care voia să cucereasă cetatea Baia Mare. Alăturându-se răscoalei acestui principe, armata lui Pintea a atacat oraşul Baia Mare, în august 1703. După un asediu şi o aparentă cedare din partea conducerii oraşului, din cauza unor lucruri neînţelese până astăzi, curuţii au atacat pe neaşteptate cetatea, iar, în toiul acestui furtunos atac, Pintea a fost împuşcat mortal, căzând în faţa porţii, la intrarea în oraş”, se mai precizează în Monografia Municpiului Baia Mare din 1972, citează istoricii de la MJIA.
