Programul special de Sărbători al Bibliotecii „Petre Dulfu” - 2 ore în urmă
„MICUL PRINȚ”, spectacol pentru oameni mari, la Teatrul Municipal- Secția Păpuși - 3 ore în urmă
Revelionul băimărenilor: Concert și foc de artificii cu ocazia trecerii în anul 2025 - 6 ore în urmă
Omagiu lui Mihai Borodi – o seară dedicată artei și frumosului la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighetu Marmației - 9 ore în urmă
Masca de sărbătoare din Maramureș – element remarcabil al teatrului popular - 10 ore în urmă
Noaptea trecerii dintre ani la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 10 ore în urmă
„Dulcele copilăriei” și alte povești culinare: Ateliere gastronomice la Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
Peste 20 de cupluri din Târgu Lăpuș au sărbătorit nunta de aur - 13 ore în urmă
Slujire arhierească la Catedrala Sfântului Iosif Mărturisitorul din Sighet - 14 ore în urmă
Bastionul Măcelarilor, simbol reprezentativ al orașului Baia Mare - în urmă
16 noiembrie – Ziua Patrimoniului Mondial Unesco din România; Țara Lăpușului se mândrește cu trei obiective incluse în acesta (FOTO)
În fiecare an, pe 16 noiembrie, este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, care a fost instituită în anul 2013. Această zi menită aduce în atenția lumii întregi, elementele autohtone de patrimoniu.
De exemplu, Țara Lăpușului se mândrește cu trei obiective, una în fiecare grupă a Patrimoniului Mondial Unesco.
În grupa patrimoniului material se regăsește, din anul 1999, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din sat Rogoz, care a fost înălţată în anul 1663, pe locul unei biserici arse de tătari la invazia lor din 1661, iar legendele spun că a fost construită din două lemne uriaşe aduse din Dealul Popii.
Grupa patrimoniului imaterial s-a îmbogățit în anul 2012 cu Badea Pițiș, unul dintre cei zece români declarați „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii. Rapsodul doineşte de când se ştie şi a fost maestrul cunoscutului solist de muzică populară Grigore Leşe. Stilul arhaic interpretat de ciobanul din Ţara Lăpuşului poartă numele de „horea din grumaz“ sau “horea cu noduri”.
Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț și Groșii Țibleșului sunt incluși din iulie 2017 în grupa patrimoniului natural Unesco. Pădurea seculară este un ecosistem complex care s-a păstrat în forma originară, nederanjată de acțiunile omului. Râși, lupi și urși populează înca aceste areale sălbatice, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat diversitatea genetică, se mai precizează pe pagina de facebook a Centrului de Informare Turistică Târgu Lăpuș.