Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 6 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 6 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 6 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 6 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 7 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 7 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 7 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 11 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 11 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 11 ore în urmă
16 noiembrie – Ziua Patrimoniului Mondial Unesco din România; Țara Lăpușului se mândrește cu trei obiective incluse în acesta (FOTO)
În fiecare an, pe 16 noiembrie, este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, care a fost instituită în anul 2013. Această zi menită aduce în atenția lumii întregi, elementele autohtone de patrimoniu.
De exemplu, Țara Lăpușului se mândrește cu trei obiective, una în fiecare grupă a Patrimoniului Mondial Unesco.
În grupa patrimoniului material se regăsește, din anul 1999, Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din sat Rogoz, care a fost înălţată în anul 1663, pe locul unei biserici arse de tătari la invazia lor din 1661, iar legendele spun că a fost construită din două lemne uriaşe aduse din Dealul Popii.
Grupa patrimoniului imaterial s-a îmbogățit în anul 2012 cu Badea Pițiș, unul dintre cei zece români declarați „păstrători“ ai tradiţiilor populare ale umanităţii. Rapsodul doineşte de când se ştie şi a fost maestrul cunoscutului solist de muzică populară Grigore Leşe. Stilul arhaic interpretat de ciobanul din Ţara Lăpuşului poartă numele de „horea din grumaz“ sau “horea cu noduri”.
Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț și Groșii Țibleșului sunt incluși din iulie 2017 în grupa patrimoniului natural Unesco. Pădurea seculară este un ecosistem complex care s-a păstrat în forma originară, nederanjată de acțiunile omului. Râși, lupi și urși populează înca aceste areale sălbatice, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat diversitatea genetică, se mai precizează pe pagina de facebook a Centrului de Informare Turistică Târgu Lăpuș.